Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al [Legii nr.793-XIV din 10.02.2000] In textul Codului numerotatia prin litere se inlocuieste prin cea cu cifre prin Ucazul din 06.05.82 CODUL DE PROCEDURA CIVILA din 26.12.64 ---------- CUPRINSUL CODULUI DE PROCEDURA CIVILA --------------------------------------- | Partea 1. Articolele 1 - 29 | --------------------------------------- TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Legislatia cu privire la procedura civila Articolul 2. Sarcinile procedurii civile Articolul 3. Procedura in pricinile civile Articolul 4. Accesul liber la justitie Articolul 5. Pornirea pricinii civile de catre instanta de judecata Articolul 6. Infaptuirea justitiei pe principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a judecatii Articolul 7. Judecarea pricinilor civile Articolul 8. Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii Articolul 9. Limba de procedura si dreptul la interpret Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judiciare si principiul contradictorialitatii Articolul 11. Aplicarea legislatiei la judecarea pricinilor Articolul 12. Aplicarea legislatiei altor state Articolul 13. Formarea practicii judiciare Articolul 14. Obligativitatea hotaririlor instantelor de judecata Articolul 15. Exclus CAPITOLUL AL DOILEA COMPUNEREA INSTANTIEI DE JUDECATA. RECUZARILE Articolul 16. Completele de judecata Articolul 17. Modul de solutionare a chestiunilor de catre instanta de judecata Articolul 18. Exclus Articolul 19. Temeiurile de recuzare a judecatorului Articolul 20. Inadmisibilitatea participarii repetate a judecato- rului la judecarea pricinii Articolul 21. Temeiurile de recuzare a expertului, interpretului si grefierului Articolul 22. Exclus Articolul 23. Cererea de recuzare Articolul 24. Procedura solutionarii propunerii de recuzare Articolul 25. Efectele admiterii cererii de recuzare CAPITOLUL AL TREILEA COMPETENTA DUPA MATERIE Articolul 26. Competenta judecatoriilor raionale, de sector si municipale Articolul 27. Competenta instantelor judecatoresti economice Articolul 28. Competenta instantelor judecatoresti militare Articolul 28/1. Competenta tribunalului Articolul 28/2. Competenta Curtii de Apel Articolul 28/3. Competenta Curtii Supreme de Justitie Articolul 29. Competenta in caz de existenta a mai multor cereri legate intre ele --------------------------------------- | Partea 2. Articolele 30 - 82/1 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRULEA PARTICIPANTII LA PROCES. DREPTURILE SI OBLIGATIILE LOR Articolul 30. Participantii la proces Articolul 31. Drepturile si obligatiile participantilor la proces Articolul 31/1. Utilizarea mijloacelor tehnice Articolul 32. Capacitatea de folosinta a drepturilor procedurale civile Articolul 33. Capacitatea de exercitiu a drepturilor procedurale civile Articolul 34. Partile Articolul 35. Drepturile procedurale ale partilor Articolul 36. Obligatia partilor de a se folosi cu buna-credinta de drepturile lor Articolul 37. Participarea mai multor reclamati sau piriti la proces Articolul 38. Inlocuirea partii care figureaza gresit in proces Articolul 39. Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Articolul 40. Tertele persoane care nu formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Articolul 41. Introducerea tertelor persoane in procesele de restabilire in lucru Articolul 42. Succesiunea in drepturile procedurale Articolul 43. Participarea procurorului la judecarea pricinilor Articolul 44. Drepturile procedurale ale procurorului Articolul 45. Participarea la proces a organelor administratiei de stat, a sinidicatelor, a intreprinderilor, insti- tutiilor, organizatiilor, unitatilor militare si cetatenilor, care apara drepturile altor persoane Articolul 46. Drepturile procedurale ale organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, instituti- ilor, organizatiilor, unitatilor militare si ceta- tenilor, care apara drepturile altor persoane CAPITOLUL AL CINCILEA REPREZENTAREA IN INSTANTA DE JUDECATA Articolul 47. Exercitarea drepturilor procedurale in instanta de judecata prin reprezentanti Articolul 48. Persoanelor care pot fi reprezentanti in instanta de judecata Articolul 49. Formularea imputernicirilor reprezentantului Articolul 50. Imputernicirile date reprezentantului Articolul 51. Reprezentantii legali Articolul 52. Persoanele care nu pot fi reprezentanti in justitie CAPITOLUL AL SASELEA DOVEZILE Articolul 53. Dovezile Articolul 54. Obligatia de a dovedi si de a prezenta dovezi Articolul 55. Dovezile retinute de instanta de judecata Articolul 56. Admisibilitatea dovezilor Articolul 57. Cazurile cind nu e nevoie de a se face dovada Articolul 58. Puterea obligatoare a sentintei penale pentru instanta care judeca pricina civila Articolul 59. Delegatiile date altor instante de judecata Articolul 60. Modul de indeplinire a delegatiei date unei alte instante de judecata Articolul 61. Aprecierea dovezilor Articolul 62. Asigurarea dovezilor Articolul 63. Explicatiile date de parti si de terte persoane Articolul 64. Depozitiile martorilor Articolul 65. Obligatiile si raspunderea martorilor Articolul 66. Inscrisurile Articolul 67. Ordonarea aducerii si prezentarea inscrisurilor Articolul 68. Obligatia de a prezenta inscrisurile cerute Articolul 68/1. Respingerea cererii de prezentare a inscrisului Articolul 69. Examinarea si cercetarea inscrisurilor la locul de pastrare a lor Articolul 70. Restituirea documentelor originale Articolul 71. Dovezile materiale Articolul 72. Ordonarea aducerii si prezentarea dovezilor materiale Articolul 73. Obligatia de a prezenta dovezile materiale Articolul 74. Pastrarea dovezilor materiale Articolul 75. Examinarea dovezilor materiale la locul de pastrare a lor Articolul 76. Restituirea dovezilor materiale Articolul 77. Expertiza ordonata de instanta Articolul 78. Procedura de efectuare a expertizei Articolul 79. Obligatiile si drepturile expertului Articolul 80. Concluziile expertului Articolul 81. Aprecierea concluziilor expertului de catre instanta de judecata Articolul 82. Expertiza suplimentara si noua expertiza Articolul 82/1. Decaderea din dreptul de a prezenta dovezi --------------------------------------- | Partea 3. Articolele 83 - 116 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL SAPTELEA CHELTUIELILE DE JUDECATA Articolul 83. Cheltuielile de judecata Articolul 84. Cuantumul taxei de stat Articolul 85. Valoarea actiunii Articolul 86. Plata suplimentara a taxei de stat Articolul 87. Restituirea taxei de stat Articolul 88. Inlesniri la incasarea taxei de stat Articolul 89. Scutirea de plata, aminarea, esalonarea achitarii taxei sau esalonarea achitarii taxei de stat Articolul 90. Cheltuielile legate de judecarea pricinii Articolul 91. Sumele care urmeaza sa fie platite martorilor, expertilor si traducatorilor Articolul 92. Incasarea de la plati a sumelor ce urmeaza sa fie platite martorilor si expertilor Articolul 93. Plata sumelor cuvenite martorilor, expertilor si traducatorilor Articolul 94. Repartizarea cheltuielilor de judecata intre parti Articolul 94/1. Acordarea de asistenta juridica gratuita cetatenilor Articolul 94/2. Repartizarea cheltuielilor legate de examinarea plingerii Articolul 95. Plata cheltuielilor pentru asistenta juridica Articolul 96. Plata de despagubiri pentru pierderea timpului de munca Articolul 97. Repartizarea cheltuielilor de judecata in cazul renuntarii la actiune si al tranzactiei de impacare Articolul 98. Restituirea cheltuielilor de judecata facute de parti Articolul 99. Restituirea catre stat a cheltuielilor de judecata Articolul 100. Atacarea incheierilor date asupra chestiunilor legate de cheltuielie de judecata CAPITOLUL AL OPTULEA INSTIINTARILE SI CHEMARILE IN INSTANTA DE JUDECATA Articolul 101. Citatiile Articolul 102. Cuprinsul citatiei Articolul 103. Expedierea citatiilor Articolul 104. Inminarea citatiilor Articolul 105. Refuzul de a primi citatia Articolul 106. Obligatia de a comunica instantei de judecata schimbarea adresei in cursul procesului Articolul 107. Actele instantei de judecata, cind locul de aflare a piritului nu este cunoscut CAPITOLUL AL NOUALEA TERMENELE DE PROCEDURA Articolul 108. Exclus Articolul 109. Calcularea termenelor de procedura Articolul 110. Expirarea termenelor de procedura Articolul 111. Efectele neindeplinirii actului de procedura in termen Articolul 112. Suspendarea termenelor de procedura Articolul 113. Prelungirea termenelor de procedura Articolul 114. Repunerea in termen CAPITOLUL AL ZECELEA AMENZILE JUDECATORESTI Articolul 115. Aplicarea amenzilor judecatoresti Articolul 116. Anularea sau micsorarea amenzii --------------------------------------- | Partea 4. Articolele 117 - 144 | --------------------------------------- TITLUL AL DOILEA PROCEDURA IN FATA PRIMEI INSTANTE A. ACTIUNEA CIVILA CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA COMPETENTA JURISDICTIONALA Articolul 117. Competenta jurisdictionala in pricinile civile Articolul 118. Intentarea actiunii la instanta domiciliului piritului Articolul 119. Competenta la alegerea reclamantului Articolul 120. Competenta exceptionala Articolul 121. Competenta contractuala Articolul 122. Competenta in actiunile civile izvorite din pricini penale Articolul 123. Competenta in cererile reconventionale Articolul 124. Stramutarea pricinilor de la o instanta de judecata la o alta instanta de judecata Articolul 125. Conflictul de competenta Articolul 126. Stramutarea pricinilor de catre Curtea Suprema de Justitie Articolul 127. Exclus CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA CHEMAREA IN JUDECATA Articolul 128. Forma si continutul cererii de chemare in judecata Articolul 129. Copiile de pe cereri si de pe celelalte documente Articolul 130. Intrunirea si despartirea mai multor pretentii din cerere Articolul 131. Primirea cererilor in judecata si refuzul de a le primi in pricinile civile Articolul 132. Cazuri cind nu se da curs cererii Articolul 133. Cererea reconventionala Articolul 134. Conditiile pentru primirea cererii reconventionale CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA ASIGURAREA ACTIUNII Articolul 135. Temeiul pentru asigurarea actiunii Articolul 136. Masurile de asigurare a actiunii Articolul 137. Inlocuirea unei forme de asigurare a actiunii cu alta forma Articolul 138. Examinarea cererii de asigurare a actiunii Articolul 139. Executarea incheierii de asigurare a actiunii Articolul 140. Anularea masurii de asigurare a actiunii Articolul 141. Atacarea incheierilor cu privire la asigurare actiunii Articolul 142. Repararea pagubelor cauzate piritului prin asigurarea actiunii CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA PREGATIREA PRINCINILOR CIVILE PENTRU DEZBATERILE JUDICIARE Articolul 143. Actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare Articolul 143/1. Referinta la cererea de chemare in judecata Articolul 143/2. Alte masuri premergatoare Articolul 144. Fixarea termenului pentru judecarea pricinii --------------------------------------- | Partea 5. Articolele 145 - 189 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA DEZBATERILE JUDICIARE Articolul 145. Sedinta de judecata Articolul 146. Nemijlocirea, oralitatea dezbaterilor judiciare Articolul 147. Exclus Articolul 148. Presedintele sedintei de judecata Articolul 149. Ordinea in timpul sedintei de judecata Articolul 150. Masurile care se iau fata de cei ce tulbura ordinea in timpul sedintei de judecata Articolul 151. Deschiderea sedintei de judecata Articolul 152. Verificarea prezentarii participantilor la proces Articolul 153. Explicarea de catre presedintele sedintei a obligatiilor interpretului Articolul 154. Indepartarea martorilor din sala de sedinta Articolul 155. Anuntarea componentei completului de judecata si explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare Articolul 156. Explicarea de catre presedintele sedintei a drep- turilor si a obligatiilor participantilor la proces Articolul 157. Solutionarea de catre instanta de judecata a cererilor participantilor la proces Articolul 157/1. Prezentarea dovezilor in sedinta de judecata Articolul 158. Efectele neprezentarii la sedinta de judecata a participantilor la proces Articolul 159. Efectele neprezentarii partilor la sedinta de judecata fara motive intemeiate Articolul 160. Repararea pagubei pentru neprezentarea partii in judecata Articolul 161. Exclus Articolul 162. Aminarea procesului Articolul 163. Audierea martorului in caz de aminare a procesului Articolul 164. Explicarea de catre presedintele sedintei a drepturilor si obligatiilor expertului Articolul 165. Inceperea judecarii pricinii in fond Articolul 166. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea pretentiilor de catre pirit si tranzactia de impacare a partilor Articolul 167. Explicatiile participantilor la proces Articolul 168. Stabilirea procesului de cercetare a dovezilor Articolul 169. Audierea martorilor Articolul 170. Prevenirea martorului asupra raspunderii ce o poarta pentru refuzul de a depune marturii sau pentru depunerea intentionata a unor marturii mincinoase Articolul 171. Procedura de audiere a martorului Articolul 171/1. Declaratia martorilor Articolul 172. Folosirea de catre martor a unor insemnari Articolul 173. Audierea martorului minor Articolul 174. Citirea in sedinta a declaratiilor martorilor Articolul 175. Cercetarea inscrisurilor Articolul 176. Cererea de defaimare a documentelor ca fiind false Articolul 177. Cercetarea dovezilor materiale Articolul 178. Examinarea la fata locului Articolul 179. Audierea expertilor Articolul 180. Efectuarea expertizei suplimentare sau a unei noi expertize Articolul 181. Concluziile organelor administratiei de stat Articolul 182. Interogatoriul Articolul 183. Terminarea examinarii pricinii in fond Articolul 184. Sustinerile verbale Articolul 185. Replicile Articolul 186. Exclus Articolul 187. Reluarea examinarii pricinii in fond Articolul 188. Retragerea completului de judecata in camera de chibzuire Articolul 189. Pronuntarea hotaririi --------------------------------------- | Partea 6. Articolele 190 - 229 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA HOTARIREA INSTANTEI DE JUDECATA Articolul 190. Darea hotaririi Articolul 191. Hotarirea trebuie sa fie legala si intemeiata Articolul 192. Secretul deliberarii judecatorilor Articolul 193. Chestiunile care urmeaza sa fie solutionate la darea hotaririi Articolul 194. Dreptul instantei de judecata de a depasi limitele pretentiilor formilate Articolul 195. Expunerea hotaririi Articolul 196. Cuprinsul hotaririi Articolul 197. Specificarea modului si termenului de executare a hotaririi, de asigurare a executarii ei Articolul 198. Hotarirea care obliga o persoana juridica sa plateasca o suma de bani Articolul 199. Hotarirea de adjudecare a bunurilor sau contra valorii lor Articolul 200. Hotarirea care obliga pe pirit sa savirseasca anumite acte Articolul 201. Hotarirea data in folosul mai multor reclamanti sau impotriva mai multor piriti Articolul 201/1. Exclus Articolul 202. Indreptarea greselolor materiale si de calcul evidente, strecurate in hotarire Articolul 203. Hotarirea suplimentara Articolul 204. Lamurirea hotaririi, schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Articolul 205. Aminarea si esalonarea executarii hotaririi, schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Articolul 206. Hotarirea instantei de judecata ramasa definitiva Articolul 207. Executarea hotaririi Articolul 208. Hotaririle care urmeaza sa fie executate imediat Articolul 209. Dreptul instantei de judecata de a dispune executarea imediata a hotaririi Articolul 210. Asigurarea executarii hotaririi Articolul 211. Executarea provizorie inainte de darea hotaririi in cererile de plata a pensiei de intretinere (alimente) Articolul 212. Obligatia de a trimite participantilor la proces copii de pe hotaririle si incheierile instantei de judecata CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA SUSPENDAREA PROCESULUI Articolul 213. Suspendarea procesului Articolul 214. Dreptul instantei de judecata de a suspenda procesul Articolul 215. Termenele de suspendare a procesului Articolul 216. Atacarea incheierii instantei cu privire la suspendarea procesului Articolul 217. Reinceperea procesului CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA INCETAREA PROCESULUI Articolul 218. Temeiurile pentru incetarea procesului Articolul 219. Procedura si efectele incetarii procesului CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA SCOATEREA CERERII DE PE ROL Articolul 220. Temeiurile pentru scoaterea cererii de pe rol Articolul 221. Procedura si efectele scoaterii cererii de pe rol CAPITOLUL AL DOUAZECELEA INCHEIEREA INSTANTEI DE JUDECATA Articolul 222. Darea incheierilor Articolul 223. Cuprinsul incheierii instantei de judecata Articolul 224. Incheierile interlocutorii ale instantei de judecata CAPITOLUL DOUAZECI SI UNULEA PROCESE-VERBALE Articolul 225. Obligativitatea intocmirii unui proces-verbal Articolul 226. Cuprinsul procesului-verbal Articolul 227. Intocmirea procesului-verbal Articolul 228. Observatiile asupra procesului-verbal Articolul 229. Examinarea observatiilor asupra procesului-verbal --------------------------------------- | Partea 7. Articolele 230 - 243 | --------------------------------------- B. PROCEDURA IN PRICINILE CARE IZVORASC DIN RAPORTURI JURIDICE ADMINISTRATIVE CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DISPOZITII GENERALE Articolul 230. Pricinile care izvorasc din raporturi juridice administrative si care se examineaza de instanta de judecata Articolul 231. Examinarea pricinilor care izvorasc din raporturi juridice administrative CAPITOLUL AL DOUAZECI SI TREILEA PLINGERILE IMPOTRIVA HOTARIRILOR COMISIILOR ELECTORALE Articolul 232. Drepturile plingerii Articolul 233. Examinarea plingerii Articolul 234. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL DOUAZECI SI PATRULEA PLINGERILE IMPOTRIVA ACTELOR NELEGITIME ALE ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE SI PERSOA- NELOR CU FUNCTII DE RASPUNDERE Articolul 235. Dreptul la contestarea actelor administrative in judecata Articolul 236. Actele organelor administratiei publice si persoanelor cu functii de raspundere care pot fi atacate in judecata Articolul 237. Depunerea plingerii Articolul 238. Termenele de adresare a plingerii in instanta de judecata Articolul 238/1. Examinarea plingerii Articolul 238/2. Hotarirea instantei de judecata asupra plingerii CAPITOLUL AL DOUAZECI SI PATRULEA/1 Exclus CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA PROCESELE IN LEGATURA CU URMARIREA DE LA CETATENI A RESTANTIE DE IMPOZITE, DE AUTOIMPUNERE A POPULATIEI SATESTI SI DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE STAT Articolul 239. Depunerea cererii Articolul 240. Cuprinsul cererii Articolul 241. Examinarea cererii Articolul 242. Hotarirea instantei asupra cererii Articilul 243. Executarea hotaririi --------------------------------------- | Partea 8. Articolele 244 - 278/5 | --------------------------------------- C. PROCEDURA SPECIALA CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 244. Pricinile pe care instanta de judecata le examineaza in cadrul procedurii speciale Articolul 245. Examinarea pricinilor in cadrul procedurii speciale CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA CONSTATAREA UNOR FAPTE CARE AU VALOARE JURIDICA Articolul 246. Pricinile privitoare la constatarea unor fapte, care au valoare juridica si care sint examinate de instanta de judecata Articolul 247. Conditiile necesare pentru constatarea faptelor, care au valoare juridica Articolul 248. Depunerea cererii si cuprinsul ei Articolul 249. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA DECLARAREA ABSENTEI SI DECLARAREA MORTII UNUI CETATEAN Articolul 250. Depunerea cererii Articolul 251. Cuprinsul cererii Articolul 252. Pregatirea pricinii pentru examinare Articolul 253. Participarea obligatorie a procurorului Articolul 254. Hotarirea instantei de judecata Articolul 255. Efectele aparitiei sau descoperirii locului de aflare a cetateanului declarat absent sau mort CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA DECLARAREA CAPACITATII DE EXERCITIU LIMITATE SAU A INCAPACITATII TOTALE A UNUI CETATEAN Articolul 256. Depunera cererii Articolul 257. Cuprinsul cererii Articolul 258. Ordonara unei expertize pentru constatarea starii psihice a cetateanului Articolul 259. Examinarea cererii Articolul 260. Hotarirea instantei de judecata Articolul 261. Hotarirea prin care un cetatean este declarat capabil CAPITOLUL AL TREIZECELEA RESTABILIREA DREPTURILOR CE IZVORASC DIN DOCUMENTELE LA PURTATOR PIERDUTE Articolul 262. Depunerea cererii de declarare ca nevalabil a documentului pierdut Articolul 263. Actele judecatorului dupa primirea cererii Articolul 264. Obligatia detinatorului documentului Articolul 265. Actele judecatorului dupa primirea cererii din partea detinatorului documentului Articolul 266. Examinarea cererii de declarare ca nevalabil a documentului pierdut Articolul 267. Hotarirea instantei de judecata asupra cererii Articolul 268. Dreptul detinatorului de a intenta o actiune in legatura cu dobindirea sau retinerea de bunuri fara just temei CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA CONSTATAREA UNOR GRESELI STRECURATE IN REGISTRELE ACTELOR STARII CIVILE Articolul 269. Depunerea cererii Articolul 270. Cuprinsul cererii Articolul 271. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA DECLARAREA UNOR BUNURI FARA STAPIN Articolul 272. Depunerea cererii Articolul 273. Cuprinsul cererii Articolul 274. Actele judecatorului dupa primirea cererii Articolul 275. Hotarirea instantei de judecata CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA PLINGERILE IMPOTRIVA ACTELOR NOTARIALE SAU IMPOTRIVA REFUZULUI DE A LE INDEPLINI Articolul 276. Depunerea plingerii Articolul 277. Examinarea plingerii Articolul 278. Hotarirea instantei de judecata asupra plingerii Articolul 278/1. Modul de solutionare a litigiilor privitoare la un drept, bazat pe actul de notariat savirsit CAPITOLUL TREIZECI SI TREILEA/1 ADOPTAREA INFIERII Articolul 278/2. Depunerea cererii de infiere Articolul 278/3. Actele ce se anexeaza la cererea de infiere Articolul 278/4. Examinarea cererii de infiere Articolul 278/5. Hotarârea instantei de judecata --------------------------------------- | Partea 9. Articolele 278/6 - 278/66 | --------------------------------------- D. PROCEDURA IN INSTANTELE JUDECATORESTI ECONOMICE CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA/2 JUDECAREA LITIGIILOR ECONOMICE Articolul 278/6. Instantele judecatoresti economice Articolul 278/7. Intentarea procesului Articolul 278/8. Masurile prealabile de transare a litigiilor economice Articolul 278/9. Litigiile atribuite competentei instantelor judecatoresti economice Articolul 278/10. Competenta judecatoriilor economice de circumscriptie Articolul 278/11. Competenta Judecatoriei Economice a Republicii Moldova Articolul 278/12. Aprecierea dovezilor Articolul 278/13. Declaratiile martorului Articolul 278/14. Taxa de stat Articolul 278/15. Repartizarea cheltuielilor de judecata Articolul 278/16. Forma si cuprinsul cererii de chemare in judecata Articolul 278/17. Expedierea copiilor de pe cererea de chemare in judecata si de pe documentele anexate la ea Articolul 278/18. Respingerea cererii de chemare in judecata Articolul 278/19. Returnarea cererii de chemare in judecata Articolul 278/20. Intentarea procesului Articolul 278/21. Masurile luate de judecator in vederea pregatirii materialelor pentru judecarea pricinii in sedinta Articolul 278/22. Termenele judecarii litigiilor Articolul 278/23. Modul desfasurarii sedintei Articolul 278/24. Actele judecatoresti Articolul 278/25. Aminarea judecarii pricinii Articolul 278/26. Suspendarea procesului si reinceperea lui Articolul 278/27. Clasarea procesului Articolul 278/28. Lasarea cererii fara examinare Articolul 278/29. Schimbarea temeiului sau a obiectului actiunii, schimbarea marimii cerintelor, renuntarea la actiune, recunoasterea actiunii Articolul 278/30. Drepturile instantei judecatoresti economice la adoptarea si executarea hotaririi Articolul 278/31. Procesele-verbale Articolul 278/32. Judecarea in prima instanta a litigiilor economice date in competenta Judecatoriei Economice a Republicii Moldova Articolul 278/33. Apelul Articolul 278/34. Persoanele care pot declara apel Articolul 278/35. Judecarea apelului Articolul 278/36. Termenul de declarare a apelului Articolul 278/37. Returnarea apelului Articolul 278/38. Intentarea procesului in apel Articolul 278/39. Dovezile de apel Articolul 278/40. Procedura de judecare a apelului Articolul 278/41. Renuntarea la apel Articolul 278/42. Limitele judecarii apelului Articolul 278/43. Temeiuri pentru modificarea sau anularea hotaririi Articolul 278/44. Hotaririle supuse recursului Articolul 278/45. Persoanele care pot declara recurs Articolul 278/46. Termenul de declarare a recursului Articolul 278/47. Modul depunerii recursului Articolul 278/48. Judecarea recursului Articolul 278/49. Temeiurile pentru depunerea recursului Articolul 278/50. Returnarea recursului Articolul 278/51. Intentarea procesului in recurs Articolul 278/52. Suspendarea executarii hotaririlor Articolul 278/53. Procedura de judecare a recursului Articolul 278/54. Renuntarea la recurs Articolul 278/55. Termenul de judecare a recursului Articolul 278/56. Limitele judecarii recursului Articolul 278/57. Imputernicirile instantei de recurs Articolul 278/58. Temeiurile pentru modificarea sau anularea hotaririi Articolul 278/59. Recursul asupra incheierilor Articolul 278/60. Recurs la Curtea Suprema de Justitie Articolul 278/61. Judecarea recursului Articolul 278/62. Executarea actelor judiciare Articolul 278/63. Eliberarea titlului executor Articolul 278/64. Cuprinsul titlului executor Articolul 278/65. Termenul de prezentare a titlului executor spre executare Articolul 278/66. Raspunderea pentru neexecutarea actului judiciar --------------------------------------- | Partea 10. Articolele 279 - 316 | --------------------------------------- TITLUL AL TREILEA CAILE ORDINARE DE ATAC CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA APELUL Articolul 279. Hotaririle supuse apelului Articolul 280. Persoanele care pot declara apel Articolul 281. Executarea hotaririi Articolul 282. Termenul de declarare a apelului Articolul 283. Renuntarea la apel Articolul 284. Repunerea in termen Articolul 285. Depunerea apelului Articolul 286. Cuprinsul cererii de apel Articolul 287. Copiile de pe cererile de apel si inscrisuri Articolul 288. Alaturarea la apel Articolul 289. Actiunile instantei de judecata dupa primirea apelului Articolul 290. Stabilirea termenului de judecare a pricinii Articolul 291. Retragerea apelului Articolul 292. Renuntarea reclamantului la actiune si tranzactia de impacare a partilor Articolul 293. Aminarea judecarii apelului Articolul 294. Prezentarea dovezilor si cererilor in instanta de apel Articolul 295. Modul de judecare a pricinii in instanta de apel Articolul 296. Limitele judecarii apelului Articolul 297. Imputernicirile instantei de apel Articolul 298. Darea deciziei Articolul 299. Cuprinsul deciziei Articolul 300. Anuntarea deciziei Articolul 301. Indicatiile instantei de apel CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA RECURSUL Articolul 302. Hotaririle supuse recursului Articolul 303. Persoanele care pot declara recurs Articolul 304. Efectul suspensiv al recursului Articolul 305. Termenul de declarare a recursului Articolul 306. Declararea, renuntarea si retragerea recursului Articolul 307. Alaturarea la recurs Articolul 308. Actele instantei la primirea recursului Articolul 309. Temeiurile pentru depunerea recursului Articolul 310. Actele instantei de recurs Articolul 311. Judecarea pricinii Articolul 312. Limitele judecarii pricinii Articolul 313. Imputernicirile instantei de recurs Articolul 314. Decizia instantei de recurs si dispozitiile de procedura Articolul 315. Indicatiile instantei de recurs Articolul 316. Hotaririle irevocabile --------------------------------------- | Partea 11. Articolele 317 - 335/1 | --------------------------------------- TITLUL AL PATRULEA CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA CONTESTATIA IN ANULARE Articolul 317. Temeiurile contestatiei in anulare Articolul 318. Persoanele care au dreptul la contestatie in anulare Articolul 319. Termenul de depunere a contestatiei in anulare Articolul 320. Depunerea contestatiei in anulare Articolul 321. Suspendarea executarii hotaririi Articolul 322. Stabilirea termenului de judecata Articolul 323. Termenul de judecare a contestatiei Articolul 324. Judecarea contestatiei in anulare CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA REVIZUIREA HOTARIRILOR Articolul 325. Temeiurile revizuirii Articolul 326. Instanta competenta Articolul 327. Cererea de revizuire a hotaririlor Articolul 328. Termenul pentru depunerea cererii de revizuire Articolul 329. Judecarea cererii de revizuire Articolul 330. Decizia instantei cu privire la revizuire CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA/1 DEMERSUL IN INTERESUL LEGII SI RECURSUL IN ANULARE Articolul 331. Demersul in interesul legii Articolul 332. Recursul in anulare Articolul 333. Cazurile in care se poate declara recurs in anulare Articolul 334. Termenul de declarare a recursului in anulare Articolul 335. Declararea si retragerea recursului in anulare Articolul 335/1. Judecarea recursului in anulare --------------------------------------- | Partea 12. Articolele 336 - 368 | --------------------------------------- TITLUL AL CINCILEA EXECUTAREA HOTARIRILOR JUDECATORESTI CAPITOLUL AL TREIZECI SI OPTULEA DISPOZITII GENERALE Articolul 336. Hotaririle instantelor de judecata si ale altor organe, care urmeaza sa fie executate Articolul 337. Documentele de esecutare silita Articolul 338. Eliberarea titlului executor Articolul 339. Eliberarea mai multor titluri executorii pe baza unei singure hotaririi Articolul 340. Cuprimsul titlului executor Articolul 341. Eliberarea unui duplicat al titlului executor Articolul 342. Raspunderea pentru pierderea titlului executor Artilolul 343. Prezentarea documentului de executare silita spre executare Articolul 344. Termenele de prezentare a documentelor de executare silita spre executare Articolul 345. Intreruperea termenului de prescriptie stabilit pentru prezentarea documentului de executare silita Articolul 346. Repunerea in termen pentru prezentarea documentului de executare silita spre executare Articolul 347. Executorii judecatoresti Articolul 348. Obligativitatea cerintelor executorului judecatoresc Articolul 349. Controlul asupra executarii hotaririlor Articolul 350. Recuzarea executorului judecatoresc Articolul 351. Locul de executare Articolul 352. Cind se pot efectua actele de executare Articolul 353. Dreptul creditorului-urmaritor si al debitorului de a asista la executarea hotaririi Articolul 354. Lamurirea hotaririi care urmeaza sa fie executata Articolul 355. Aminarea sau esalonarea executarii hotaririi; schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Articolul 356. Cautarea debitorului Articolul 357. Propunerea de a executa de buna voie hotarirea Articolul 358. Executarea silita a hotaririi Articolul 358/1. Executarea silita a deciziei procurorului de evacuare pe cale administrativa Articolul 359. Masurile de executare silita Articolul 360. Cercetarea locuintei debitorului Articolul 361. Aminarea executarii Articolul 362. Obligatia judecatorului de a suspenda executarea Articolul 363. Dreptul judecatorului de a suspenda executarea Articolul 364. Termenele de suspendare a executarii Articolul 365. Incetarea executarii Articolul 366. Cazurile cind documentul de executare silita se restituie creditorului-urmaritor Articolul 367. Examinarea chestiunilor privind suspendarea sau incetarea executarii si restituirea documentului de executare silita catre creditorul-urmaritor Articolul 368. Cheltuielile pentru executarea hotaririlor instantelor judecatoresti si ale altor organe --------------------------------------- | Partea 13. Articolele 369 - 405 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOUALEA EXECUTAREA HOTARIRILOR IN PRIVINTA CETATENILOR Articolul 369. Urmarirea bunurilor debitorului Articolul 370. Bunurile care nu pot fi urmarite Articolul 371. Sechestrarea bunurilor debitorului Articolul 372. Intocmirea opisului bunurilor urmarite ale debitorului Articolul 373. Cuprinsul proceului-verbal de sechestrare a bunurilor Articolul 374. Evaluarea bunurilor debitorului Articolul 375. Pastrarea bunurilor sechestrate Articolul 376. Pastrarea obiectelor de valoare ridicate de la debitor Articolul 377. Raspunderea custodelui Articolul 378. Sechestrarea cladirilor de locuit Articolul 379. Determinarea cotei-parti ce revine debitorului dintr-o proprietate in devalmasie Articolul 380. Urmarirea salariului debitorului Articolul 381. Marimea retinerilor din salariu si din alte categorii de venituri ale debitorului Articolul 382. Urmarirea cistigului debitorului condamnat la munca fara privatiune de libertate Articolul 383. Urmarirea altor venituri ale debitorului, in afara de salariu Articolul 384. Urmarirea indemnizatiilor platite pe linia asigurarilor sociale si a ajutoarelor acordate de casele de ajutor reciproc Articolul 385. Sumele care nu pot fi urmarite Articolul 386. Procedura de urmarire a salariului si a altor categorii de venituri ale debitorului Articolul 386/1. Obligatia administratiei si a debitorului de a comunica executorului executorului judecatoresc si persoanei care primeste pensia de intretinere schimbarea locului de munca al debitorului Articolul 387. Controlul asupra efectuarii juste si la timp a retinerilor din salariu Articolul 388. Urmarirea sumelor de bani si bunurilor care se afla la terte persoane Articolul 389. Punerea sechestrului pe bunurile care se afla la alte persoane Articolul 390. Urmarirea depunerilor facute de cetateni la casele de economii ale statului Articolul 391. Efectele neindeplinirii cerintelor executorului judecatoresc Articolul 392. Vinzarea bunurilor sechestrate Articolul 393. Vinzarea bunurilor ce urmeaza a fi trecute in proprietatea statului Articolul 394. Vinzarea obiectelor de valoare Articolul 395. Vinzarea bunurilor in comision Articolul 396. Vinzarea cladirilor de locuit la licitatie publica Articolul 397. Anunturile despre vinzarea la licitatie Articulul 398. Persoanele, care nu au dreptul de a participa la licitatii Articolul 399. Efectarea licitatiei Articolul 400. Cazurile cind se considera ca licitatia nu a avut loc Articolul 401. Efectele in cazul cind s-a declarat ca licitatia nu a avut loc Articolul 402. Anularea licitatiei Articolul 403. Remiterea catre creditorul-urmaritor a obiectelor aratate in hotarirea instantei Articolul 404. Executarea hotaririi care obliga pe debitor sa indeplineasca anumite acte Articolul 405. Efectele neexecutarii hotaririi cu privire la restabilirea in serviciu --------------------------------------- | Partea 14. Articolele 406 - 431 | --------------------------------------- CAPITOLUL AL PATRUZECELEA EXECUTAREA HOTARIRILOR IN PRIVINTA INTREPRINDERILOR, INSTITUTIILOR, ORGANIZATIILOR DE STAT, COLHOZURILOR, ALTOR ORGANIZATII COOPERATISTE, ASOCIATIILOR LOR, ALTOR ORANIZATII OBSTESTI Articolul 406. Aplicarea regulilor generale Articolul 407. Urmarirea mijloacelor banesti Articolul 408. Procedura de urmarire a mijloacelor banesti Articolul 408/1. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului Articolul 409. Exclus Articolul 410. Exclus Articolul 411. Exclus Articolul 412. Vinzarea bunurilor Articolul 413. Procedura de urmarire in caz de lichidare a organizatiei CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA DISTRIBUIREA INTRE CREDITORII-URMARITOR A SUMELOR REALIZATE PRIN URMARIRE Articolul 414. Predarea sumelor realizate prin urmarire creditorilor-urmaritori Articolul 415. Alaturarea la urmarire Articolul 416. Ordinea satisfaceii pretentiilor creditorilor- urmaritori Articolul 417. Urmaririle de categoria intiia Articolul 418. Urmaririle de categoria a doua Articolul 419. Urmaririle de categoria a treia Articolul 420. Urmaririle de categoria a patra Articolul 421. Urmaririle de categoria a cincea Articolul 422. Urmarirea bunurilor date in gaj Articolul 423. Exclus Articolul 424. Executarea sentintei in partea privitoare la confiscarea bunurilor Articolul 425. Tabloul de imparteala intocmit de executorul judecatoresc CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA APARAREA DREPTURILOR DEBITORULUI SI ALE ALTOR PERSOANE IN CADRUL EXECUTARII UNEI HOTARIRI JUDECATORESTI Articolul 426. Recursul impotriva actelor executorului judecatoresc Articolul 427. Apararea drepturilor altor persoane in cadrul executarii hotaririi Articolul 428. Intoarcerea executarii Articolul 429. Solutionarea de catre prima instanta a chestiunii intoarcerii executarii Articolul 430. Solutionarea de catre instanta de recurs a chestiunii intoarcerii executarii hotaririi Articolul 431. Cazurile de limitare a intoarcerii executarii --------------------------------------- | Partea 15. Articolele 432 - 437, | | anexele 1,2,3 | --------------------------------------- TITLUL AL SASELEA DREPTURILE PROCEDURALE CIVILE ALE CETATENILOR STRAINI SI ALE PERSOANELOR FARA CETATENIE. ACTIUNILE INTENTATE STATELOR STRAINE, DELEGATIILE JUDECATORESTI HOTARIRILE INSTANTELOR DE JUDECATA STRAINE, TRATATELE INTERNATIONALE Articolul 432. Drepturile procedurale civile ale cetatenilor straini, ale intreprinderilor si organizatiilor straine Articolul 433. Drepturile procedurale civile ale persoanelor fara cetatenie Articolul 433/1. Competenta instantelor de judecata ale Republicii Moldova in pricinile civile in legatura cu litigiile, la care participa cetateni staini, persoane fara cetatenie, intreprinderi si organizatii straine, precum si in legatura cu litigiile in care macar una din parti locuieste in strainatate Articolul 434. Actiunile intentate statelor straine. Imunitatea diplomatica Articolul 435. Executarea delegatiilor date de instantele de judecata straine si adresarea delegatiilor de catre instantele de judecata ale Republicii Moldova in instantele de judecata straine Articolul 436. Executarea hotaririlor instantelor de judecata si ale organelor de arbitraj straine Articolul 437. Tratatele internationale ANEXA Nr.1 LISTA categoriilor de bunuri care nu pot fi urmarite pe baza documentelor de executare silita ANEXA Nr.2 Reconstituirea dosarelor pierdute, continind acte de procedura judiciara sau de executare ANEXA Nr.3 Exclusa TITLUL INTII DISPOZITII GENERALE CAPITOLUL INTII DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Legislatia cu privire la procedura civila Procedura de judicare a pricinilor civile de catre instantele de judecata ale Republicii Moldova este stabilita de prezentul cod si de alte legi. Legislatia cu privire la procedura civila stabileste modul de judecare a pricinilor ce izvorasc din raporturile juridice civile, economice, de munca, de familie, a pricinilor in materie de contencios administrativ si a pricinilor cu procedura speciala. Pricinile in materie de contencios administrativ si pricinile cu procedura speciala se judeca potrivit regulilor generale de procedura, cu unele exceptii, stabilite de legislatie. [Art.1 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 2. Sarcinile procedurii civile Sarcinile procedurii civile sint de a apara in judecata si a realiza drepturile si libertatile cetatenilor si asociatiilor acestora, interesele intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, precum si de a apara orinduirea statala si constitutionala a Republicii Moldova de orice atentat. In scopul infaptuirii acestor sarcini, legislatia procedurii civile stabileste competenta instantelor de judecata, modul de organizare si desfasurare a procesului civil, precum si de executare a hotaririlor judecatoresti. [Art.2 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 3. Procedura in pricinile civile La judecarea pricinilor civile, instantele de judecata aplica legile de procedura civila care sint in vigoare la data judecarii pricinii in instanta de judecata, infaptuirii diferitelor acte de procedura sau executarii hotaririlor judecatoresti. [Art.3 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 4. Accesul liber la justitie Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la satisfactie efectiva din partea instantelor de judecata competente impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. [Art.4 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 5. Pornirea pricinii civile de catre instanta de judecata Instanta de judecata incepe judecarea pricinii civile: 1) la cererea avocatului parlamentar privind apararea intereselor petitionarului ale carui drepturi si libertati constitutionale au fost incalcate; [Pct.1 introdus prin Legea nr.18-XIV din 14.05.98] 2) la cererea prefectului, in cazul cind se impune declararea invaliditatii unui act emis de o autoritate a administratiei publice locale; [Pct.2 introdus prin Legea nr.784-XIV din 03.02.2000, pct.2-4 devin 3-5] 3) la cererea persoanei, fizice sau juridice, care se adreseaza pentru apararea unui drept al sau ori a unui interes ocrotit prin lege; [Pct.3 (2)(1) completat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] 4) la cererea procurorului, in cazul in care este necesar a apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoanelor in virsta, handicapatilor, interesele statului si societatii ce tin de: a) protectia mediului inconjurator; b) capacitatea de aparare a tarii; c) buget; d) proprietatea aflata in posesia exclusiva a statului; e) considerarea contractelor care lezeaza interesele statului ca fiind nule; f) considerarea actelor juridice (normative si fara caracter normativ) ce sint in contradictie cu legea, emise de ministere, departamente, de alte organe, precum si de intreprinderi, institutii si oeganizatii, anularea actelor si actiunilor savirsite prin coruptie si protectionism in cazul in care este respins recursul procurorului referitor la aceste acte; [Lit.f) completata prin Legea nr.1375 din 19.11.97] g) perceperea in venitul statului a bunurilor dobindite sau economisite fara temeiuri legale; h) anularea inregistrarii intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor in cazul incalcarii modului stabilit de constituire a acestora sau al necorespunderii actelor de constituire prevederilor legislatiei si de incasarea veniturilor obtinute nelegitim de acestea; i) lichidarea intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor in temeiurile stabilite de lege si de incasarea veniturilor obtinute nelegitim de acestea; j) alte cazuri prevazute de lege; [Pct.4 (3)(2) in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 5) la cererea organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, unitatilor militare, a colhozurilor, a altor organizatii cooperatiste, a asociatiilor lor, a altor organizatii obstesti sau a cetatenilor in cazul cind, potrivit legii, ei se pot adresa instantei de judecata pentru apararea drepturilor si intereselor altor persoane. In cauzele legate de intentarea actiunii se depun cererii de deschidere a unui proces, in cazurile, ce decurg prin raporturile juridice administrative, si in cauzele de procedura speciala - plingeri si cereri. 6) la cererea organelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, in cazul in care este necesara apararea drepturilor si intereselor economice ale statului, protejarea carora tine de competenta acestora. [Pct.6 introd. prin Legea N 1146-XV din 20.06.2002] [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 6. Infaptuirea justitiei pe principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a judecatii Justitia in procesele civile se infaptuieste numai de catre instantele de judecata pe principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii si a judecatii, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenta politica, avere sau de origine sociala, precum si de alte imprejurari. [Art.6 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 7. Judecarea pricinilor civile Pricinile civile se judeca in prima instanta de un singur judecator sau de un complet de judecata. In instanta de apel si in instanta de recurs, pricinile se judeca de un complet de judecata. [Art.7 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 8. Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii La infaptuirea justitiei, judecatorii sint independenti si se supun numai legii. Judecatorii judeca pricinile in baza legii si in conditii care exclud orice presiune asupra lor. Mitingurile, demonstratiile si alte actiuni desfasurate la o distanta mai mica de 25 de metri de localul in care se infaptuieste justitia, daca au scopul de a exercita presiuni asupra judecatorilor, se califica drept imixtiune in activitatea lor. In cazul imixtiunii in activitatea judecatorilor si instantelor de judecata cu scopul de a influenta infaptuirea justitiei, judecatorul sau instanta de judecata reactioneaza in modul prevazut de lege. [Art.8 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 9. Limba de procedura si dreptul la interpret Procedura judiciara se desfasoara in limba moldoveneasca. Persoanele care nu poseda sau nu vorbesc limba moldoveneasca au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta prin interpret. Procedura judiciara se poate efectua si intr-o limba acceptabila pentru majoritatea persoanelor care participa la proces. In cazul in care procedura judiciara se efectueaza in alta limba, documentele procesuale judiciare se intocmesc in mod obligatoriu si in limba moldoveneasca. [Art.9 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judiciare si principiul contradictorialitatii Sedintele de judecata sint publice. Judecarea proceselor in sedinta inchisa se efectueaza numai in cazurile stabilite prin lege, cu respectarea normelor de procedura. Instanta de judecata poate sa dispuna judecarea pricinii in sedinta inchisa daca dezbaterea publica ar putea vatama partile, ordinea publica sau moralitatea sau este in contradictie cu interesele pastrarii secretului de stat, precum si in alte cazuri prevazute de lege. Persoanele care nu au atins virsta de saisprezece ani si cele care se prezinta intr-o tinuta necuviincioasa pot fi indepartate din sala de sedinta. Hotaririle instantelor de judecata in toate cazurile se pronunta public. Judecarea pricinilor se infaptuieste in conformitate cu principiul contradictorialitatii. [Art.10 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 11. Aplicarea legislatiei la judecarea pricinilor Instantele de judecata la judecarea pricinilor aplica Constitutia, legile, regulamentele si hotaririle Parlamentului, decretele Presedintelui Republicii Moldova, hotaririle si dispozitiile Guvernului, actele organelor centrale si locale ale administratiei publice, precum si tratatele internationale la care Republica Moldova este parte. Dispozitiile privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului se aplica in conformitate cu prevederile articolului 4 din Constitutie. Instanta de judecata nu este in drept sa aplice legea sau un alt act normativ care este in contradictie cu Constitutia. Daca in procesul judecarii pricinii instanta de judecata stabileste ca norma de drept ce urmeaza a fi aplicata este in contradictie cu prevederile Constitutiei si este expusa intr-un act normativ care, conform Constitutiei, se supune controlului constitutionalitatii, examinarea pricinii se suspenda si instanta de judecata inainteaza Curtii Supreme de Justitie propunerea de a sesiza Curtea Constitutionala. Curtea Suprema de Justitie examineaza propunerea si, fara sa se expuna asupra ei, se adreseaza Curtii Constitutionale cu o sesizare intocmita in conformitate cu articolul 39 din Codul jurisdictiei constitutionale. Daca in procesul judecarii pricinii se stabileste ca norma de drept ce urmeaza a fi aplicata este in contradictie cu prevederile legii si este expusa intr-un act normativ care, conform Constitutiei, nu se supune controlului constitutionalitatii, instanta va proceda in conformitate cu legea. Organul sau persoana cu functii de raspundere care a emis un act normativ ce nu corespunde cerintelor legislatiei va fi informata despre aceasta de catre instanta de judecata. In cazul cind nu exista o lege care sa reglementeze raportul litigios, instanta va aplica legea care reglementeaza raporturi similare si care nu este in contradictie cu prevederile Constitutiei, iar in lipsa unei asemenea legi, instanta se va calauzi de principiile fundamentale ale legislatiei, continutul si sensul carora deriva din dispozitiile constitutionale. [Art.11 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 12. Aplicarea legislatiei altor state Legislatia unui stat strain se aplica in conformitate cu legea sau tratatul international la care Republica Moldova este parte. La aplicarea legii sau altui act juridic al unui stat strain, instanta stabileste existenta acestuia si continutul dispozitiilor lui, precum si constata practica aplicarii in statul respectiv. In scopul stabilirii existentei legii sau a altui act juridic al unui stat strain si continutului acestuia, instanta se adreseaza, in modul stabilit, organelor competente ale Republicii Moldova pentru acordarea ajutorului necesar. Daca este imposibil a stabili existenta legii sau altui act juridic al unui stat strain si continutul acestuia, desi au fost intreprinse masuri, instanta aplica legea interna respectiva sau alt act juridic intern. [Art.12 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 13. Formarea practicii judiciare Curtea Suprema de Justitie, in cadrul procedurii civile, emite hotariri explicative in chestiunile de practica judiciara care nu au caracter obligatoriu pentru instantele de judecata la judecarea pricinilor. [Art.13 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 14. Obligativitatea hotaririlor instantelor de judecata Hotaririle instantelor de judecata sint obligatorii. Neexecutarea lor atrage raspundere in conformitate cu legea. Participantii la proces pot ataca hotarirea instantei de judecata in modul stabilit de lege. [Art.14 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.15 exclus prin Legea din 09.12.94] CAPITOLUL AL DOILEA COMPUNEREA INSTANTEI DE JUDECATA. RECUZARILE Articolul 16. Completele de judecata Pricinile civile se judeca in prima instanta de un singur judecator sau de un complet format din 3 judecatori. In instanta de apel si in instanta de recurs, pricinile se judeca de un complet format din 3 judecatori. Colegiul largit al Curtii Supreme de Justitie judeca recursurile impotriva hotaririlor adoptate de curte in prima instanta intr-un complet format din 5 judecatori. Plenul Curtii Supreme de Justitie judeca demersurile Procurorului General in interesul legii si recursurile lui in anulare impotriva hotaririlor judecatoresti cu participarea a cel putin doua treimi din numarul total al judecatorilor Curtii Supreme de Justitie. [Art.16 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.16 modificat prin Legea nr.997-XII din 01.04.92] Articolul 17. Modul de solutionare a chestiunilor de catre instanta de judecata In organele judecatoresti de prima instanta toate chestiunile care se ivesc in timpul judecarii pricinii se solutioneaza de judecator personal sau de judecatori cu majoritate de voturi. In Plenul Curtii Supreme de Justitie in caz de paritate de voturi, date pentru si impotriva protestului, acesta este considerat respins. [Partea 1 art.17 modificata prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] In timpul solutionarii fiecarei chestiuni nici unul dintre judecatori nu are dreptul sa se abtina de la vot. Presedintele sedintei voteaza ultimul. Judecatorul, ramas in minoritate, are dreptul sa-si expuna in scris opinia separata, care se alatura la dosar, dar nu se citeste in sedinta. [Partea 3 art.17 modificata prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] [In redactia Ucazului din 06.05.82] [Art.18 exclus prin Legea nr.758-XIII din 18.10.91] Articolul 19. Temeiurile de recuzare a judecatorului Judecatorul nu poate participa la judecarea pricinii si urmeaza sa fie recuzat: 1) daca la judecarea anterioara a procesului dat a participat in calitate de martor, expert, interpret, reprezentant, procuror, grefier; 2) daca este interesat personal, direct sau indirect in procesul dat sau daca exista alte imprejurari care pun la indoiala nepartinirea lui; 3) daca el personal, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii ori cind este sot, ruda pina la al treilea grad inclusiv sau afin cu vreuna din parti sau cu alti participanti la proces; [Pct.3 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 4) daca sotul in viata si nedivortat este ruda a uneia din parti pina la al treilea grad inclusiv sau afin sau daca, fiind decedat ori divortat, au ramas copii; [Pct.4 introdus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] 5) daca este tutore sau curator al uneia din parti. [Pct.5 introdus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Din completul care judeca pricina nu pot face parte persoane care sint rude intre ele. [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 20. Inadmisibilitatea participarii repetate a judecatorului la judecarea pricinii Judecatorul care a luat parte la judecarea unei pricini nu mai poate participa la judecarea aceleiasi pricini intr-o instanta superioara sau la rejudecarea pricinii dupa anularea hotaririi in instanta de apel sau in instanta de recurs. Regula stabilita in prezentul articol nu se extinde asupra Plenului Curtii Supreme de Justitie. [Art.20 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 21. Temeiurile de recuzare a expertului, interpretului si grefierului Temeiurile de recuzare a judecatorului, aratate in articolul 19 din prezentul Cod, se extind si asupra expertului, interpretului si grefierului. Expertul, afara de aceasta, nu poate participa la judecarea pricinii: 1) daca depinde sau a depins, pe linie de serviciu sau pe alta linie de parti sau de alti participanti la proces; 2) daca a efectuat o revizie, ale carei materiale au servit drept baza pentru pornirea procesului civil dat; 3) daca se va constata, ca el nu este competent. Faptul participarii, expertului, interpretului, sau grefierului la judecarea anterioara a pricinii, respectiv, in calitate de expert, interpret sau grefier nu constituie un temei pentru recuzarea lor. [Art.21 modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.22 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 23. Cererea de recuzare Daca exista imprejurarile aratate in articolele 19-22 din prezentul Cod, judecatorul, expertul, interpretul sau grefierul este obligat el insusi sa declare, ca se recuza. [Partea 1 art.23 modificata prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Pentru aceleasi motive recuzarea poate fi propusa de participantii la proces. Recuzarea trebuie sa fie motivata si propusa inainte de inceperea judecarii pricinii in fond. Propunerea de recuzare poate fi facuta mai tirziu, numai daca persoana care propune recuzarea a aflat motivul recuzarii dupa ce a inceput judecarea pricinii. Daca imprejurarile aratate au devenit cunoscute instantei de judecata dupa ce a inceput judecarea pricinii, instanta este obligata sa le comunice in sedinta de judecata in scopul solutionarii chestiunii recuzarii. Articolul 24. Procedura solutionarii propunerii de recuzare Cind se face o propunere de recuzare instanta trebuie sa asculte persoana a carei recuzare s-a propus, daca ea doreste sa dea explicatii, precum si parerile participantilor la proces. Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva in alt complet de judecata. Cel recuzat nu poate sa participe la judecarea recuzarii. In cazul cind nu se poate forma un nou complet de judecata, precum si in cazul cind sint recuzati toti judecatorii, recuzarea se hotaraste de instanta ierarhic superioara respectiva. Recuzarea tuturor judecatorilor unui colegiu se hotaraste de alt colegiu. Incheierea prin care s-a admis sau respins recuzarea judecatorilor nu este supusa nici unei cai de atac, cu exceptia cazurilor cind se ataca odata cu fondul. [Alin.2,3,4,5 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.24 modificat prin Legea nr.997-XII din 01.04.92] Articolul 25. Efectele admiterii cererii de recuzare In caz de recuzare a judecatorului sau a intregului complet de judecata, pricina se judeca in alt complet de judecata sau se stramuta la o alta instanta de acelasi grad daca nu se poate forma un alt complet de judecata. Instanta ierarhic superioara investita cu judecarea cererilor de recuzare, prevazute de articolul 24 alineatul 3, va dispune stramutarea pricinii la o instanta de acelasi grad in cazul cind cererea de recuzare este intemeiata. Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza instantei spre judecare. Daca pricina se judeca la Curtea Suprema de Justitie, in caz de recuzare a unui judecator sau a intregului complet de judecata, pricina se judeca de un alt complet de judecata, iar daca nu se poate forma un alt complet de judecata din acelasi colegiu, se transmite altui colegiu al curtii. [Art.25 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL TREILEA COMPETENTA DUPA MATERIE [Cap.III in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 26. Competenta judecatoriilor de sector si municipale Judecatoriile de sector si municipale judeca in prima instanta: 1) toate procesele privind raporturile juridice civile, de familie, de munca, funciare etc. daca macar una din partile in litigiu este un cetatean, cu exceptia cazurilor date prin lege in competenta altor organe sau instante de judecata; 2) plingerile impotriva actelor organelor administratiei publice locale, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor, precum si ale persoanelor cu functii de raspundere, savirsite cu incalcarea legii sau depasirea imputernicirilor si care lezeaza drepturile cetatenilor; 3) pricinile cu procedura speciala enumerate in articolul 244 din prezentul cod; 4) alte pricini date prin lege in competenta sa. [Art.26 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [Art.26 modificat prin Legea nr.488-XII din 07.02.91] Articolul 27. Competenta instantelor judecatoresti economice Instantele judecatoresti economice judeca litigiile economice ce izvorasc din raporturile juridice civile, administrative si din alte raporturi: 1) intre persoanele juridice; 2) intre cetatenii care practica activitate de intreprinzator fara a fi persoana juridica, insa avind statut de intreprinzator ca persoana fizica, dobindit in modul stabilit de lege. Instantele judecatoresti economice judeca litigiile economice ce se refera in mod prioritar la: 1) divergentele in legatura cu contractele a caror incheiere este stabilita de lege sau cu inaintarea in judecata a divergentelor ce izvorasc din incheierea contractelor in baza acordului comun dintre parti; 2) neindeplinirea sau indeplinirea neconstiincioasa a obligatiilor; 3) recunoasterea dreptului de proprietate; 4) revendicarea de catre proprietar sau de catre un alt posesor legal al unui bun aflat in posesia nelegitima a unei alte persoane; 5) incalcarea dreptului de proprietate sau de posesie legitima care nu este legata de pierderea dreptului de posesie asupra unui bun; 6) repararea prejudiciilor; 7) recunoasterea nulitatii (in tot sau in parte) actelor organelor administratiei publice si ale altor organe care nu au caracter normativ si care sint in contradictie cu legea sau cu un alt act normativ ce lezeaza drepturile sau interesele legitime ale vreunei organizatii sau cetatean; 8) apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale; 9) recunoasterea inexecutabilitatii titlului executor sau a unui alt document incontestabil in baza caruia se exercita urmarirea in mod incontestabil (fara accept); 10) cererile impotriva refuzului sau eschivarii de la inregistrarea de stat a intreprinderii persoana fizica sau juridica in termen, precum si in alte cazuri cind o astfel de inregistrare e prevazuta de lege; 11) incasarea de la intreprinzatori persoane fizice si juridice de catre organele administratiei publice si de catre alte organe ce exercita functii de control a amenzilor si altor plati daca legea nu prevede incasarea lor pe cale incontestabila (fara accept); 12) insolvabilitatea (falimentul) intreprinderilor persoane fizice si juridice; 13) constatarea faptelor ce au valoare juridica pentru aparitia, modificarea si incetarea drepturilor intreprinderilor persoane fizice si juridice in activitatea de intreprinzator sau in alta activitate economica. In cazurile prevazute de lege, de competenta instantelor judecatoresti economice tin si alte litigii economice, precum si alte pricini, cu participarea formatiunilor fara statut de persoana juridica si a cetatenilor fara statut de intreprinzator individual. Instantele judecatoresti economice solutioneaza pricinile ce tin de competenta lor cu participarea organizatiilor si cetatenilor Republicii Moldova, precum si organizatiilor straine, organizatiilor cu investitii straine, a cetatenilor straini, apatrizilor care practica activitate de intreprinzator, daca prin contractul international nu se stabileste altfel. Instantele judecatoresti economice examineaza cererile cu caracter economic pentru apararea intereselor de stat si alte pricini date prin lege in competenta lor. Articolul 28. Competenta instantelor judecatoresti militare Instantele judecatoresti militare judeca in prima instanta: 1) actiunile civile ale unitatilor militare, ale persoanelor fizice si juridice privind repararea prejudiciului material, cauzat prin infractiuni militare; 2) cererile de anulare a sanctiunilor disciplinare si de restabilire in functie a militarilor, colaboratorilor de politie si a altor persoane cu functii de raspundere cu statut de militar; 3) alte pricini date prin lege in competenta lor. Articolul 28/1. Competenta tribunalului Tribunalul: 1) judeca in prima instanta: a) plingerile impotriva actelor organelor administratiei publice municipale, intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor municipale precum si ale persoanelor cu functii de raspundere ale acestora, savirsite cu incalcarea legii sau cu depasirea imputernicirilor si care lezeaza drepturile cetatenilor; b) cauzele si cererile ce decurg din dreptul de autor, precum si din dreptul pentru descoperire, inventie, propunere de rationalizare si pentru model industrial; c) cauzele privind repararea pagubei pricinuite prin poluarea mediului inconjurator si folosirea nerationala a resurselor naturale; d) cererile de recunoastere, precum si cele de incuviintare a executarii silite a hotaririlor adoptate in tari straine; e) alte cauze date prin lege in competenta sa; 2) ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de judecatoriile de sector, municipale; [Pct.2) modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] 3) ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de judecatoriile de sector, municipale care nu sint supuse apelului; [Pct.3) modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] 4) judeca, in limitele competentei sale, cauzele supuse cailor extraordinare de atac; 5) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre judecatoriile din circumscriptia sa. Articolul 28/2. Competenta Curtii de Apel Curtea de Apel: 1) judeca in prima instanta plingerile impotriva actelor organelor administratiei publice centrale si ale persoanelor cu functii de raspundere ale acestora, savirsite cu incalcarea legii sau cu depasirea imputernicirilor si care lezeaza drepturile cetatenilor; 2) ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate in prima instanta de tribunale si judecatoriile militare; 3) ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotaririlor pronuntate de tribunale, judecatoriile militare care nu sint supuse apelului, precum si in alte cazuri prevazute de lege; 4) judeca, in limitele competentei sale, cauzele supuse cailor extraordinare de atac; 5) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale; 6) judeca alte pricini date prin lege in competenta sa. [Pct.2), 3) modificat prin Legea nr.1171-XIII din 30.04.97] Articolul 28/3. Competenta Curtii Supreme de Justitie Curtea Suprema de Justitie: 1) judeca in prima instanta pricinile date prin lege in competenta sa; 2) ca instanta de recurs, judeca: a) recursurile impotriva hotaririlor in materie civila pronuntate in prima instanta de Curtea de Apel, Judecatoria Economica a Republicii Moldova si Curtea Suprema de Justitie; [Lit. a) compl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] b) recursurile impotriva hotaririlor civile pronuntate in apel de Curtea de Apel si Judecatoria Economica a Republicii Moldova, precum si in alte cazuri prevazute de lege; [Lit. b) in red. Legii N 951-XV din 4.04.2002] 3) judeca, in limitele competentei sale, pricinile supuse cailor extraordinare de atac, inclusiv demersurile in interesul legii, si recursurile in anulare impotriva hotaririlor judecatoresti; 4) solutioneaza conflictele de competenta aparute intre tribunale si Curtea de Apel, judecatoriile economice de circumscriptie si Judecatoria Economica a Republicii Moldova, judecatoriile de drept comun si economice, precum si examineaza cererile de stramutare a pricinilor; [Pct. 4 compl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] 5) exercita alte imputerniciri date prin lege in competenta sa. Articolul 29. Competenta in caz de existenta a mai multor cereri legate intre ele In cazul in care mai multe cereri legate intre ele sint de competenta mai multor instante de grad egal, ele urmeaza sa fie conexate si examinate de instanta mai intii sesizata, iar daca cererile sint de competenta diferitor instante, acestea urmeaza a fi conexate si examinate de instanta superioara in grad. Conexarea cererilor se hotaraste de instanta de judecata in competenta careia intra examinarea lor potrivit dispozitiilor alineatului intii. CAPITOLUL AL PATRULEA PARTICIPANTII LA PROCES. DREPTURILE SI OBLIGATIILE LOR Articolul 30. Participantii la proces Se considera participanti la proces: partile, tertile persoane, reprezentantii partilor si ai tertelor persoane, procurorul, organele administratiei de stat, sindicatele, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii care participa la proces pe temeiul prevederilor articolelor 5 si 45 din prezentul Cod; petitionarii si cetatenii interesati, organele administratiei de stat, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti in pricinile enumerate in articolele 230 si 244 din prezentul Cod. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 31. Drepturile si obligatiile participantilor la proces Participantii la proces pot sa ia cunostinta de materialele din dosar, sa faca extrase din ele, sa scoata copii, sa propuna recuzari, sa prezinte dovezi, sa participe la cercetarea dovezilor, sa puna intrebari altor participanti la proces, martorilor si expertilor, sa formuleze cereri, sa dee instantei explicatii verbale si scrise, sa prezinte argumentele si considerentele lor asupra tuturor chestiunilor, care se ivesc in cursul dezbaterilor judiciare, sa obiecteze impotriva cererilor argumentelor si considerentelor celorlalti participanti la proces, sa atace hotaririle si incheierile instantei si sa se bucure de celelalte drepturi procedurale ce le sint acordate de prezentul Cod. Participantii la procesele ce izvorasc din raporturile juridice administrative si la procesele cu procedura speciala se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii ca si partile, cu exceptiile stabilite de legislatie. Instanta de judecata preintimpina participantii la proces despre urmarile savirsirii sau nesavirsirii actelor de procedura si le creeaza conditii egale pentru exercitarea drepturilor si obligatiilor lor, precum si pentru examinarea completa si multilaterala a tuturor circumstantelor pricinii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 31/1. Utilizarea mijloacelor tehnice Pentru fixarea lucrarilor sedintei de judecata, dovezilor si pentru cercetarea lor, instanta de judecata poate utiliza orice mijloc tehnic. In scopul exercitarii functiilor lor procesuale, partile pot efectua inregistrarea sonora a sedintei de judecata. Filmarea, fotografierea, inregistrarea sonora sau video a sedintelor de judecata, folosirea mijloacelor tehnice de catre alte persoane este interzisa. Incalcarea dispozitiilor prezentului articol se pedepseste dupa lege. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 32. Capacitatea de folosinta a drepturilor procedurale civile Capacitatea de a avea drepturi si obligatii procedurale civile (capacitatea de folosinta a drepturilor procedurale civile) este recunoscuta in masura egala tuturor cetatenilor Republicii Moldova, precum si intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti, care se bucura de drepturile unei persoane juridice. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 33. Capacitatea de exercitiu a drepturilor procedurale civile Capacitatea de a-si exercita personal sau prin reprezentant drepturile in instanta de judecata (capacitatea de exercitiu a drepturilor procedurale civile) o au cetatenii care au ajuns la majorat, precum si persoanele juridice. Drepturile si interesele ocrotite prin lege ale minorilor in virsta de la cincisprezece pina la optsprezece ani, precum si ale cetatenilor cu capacitate de exercitiu restrinsa sint aparate in instanta de catre parintii, infietorii sau curatorii lor. Totusi, instanta este obligata sa introduca in asemenea pricini pe insisi minorii sau persoanele cu capacitate de exercitiu restrinsa. In cazurile prevazute de lege, in pricinile care izvorasc din raporturile juridice de munca, colhoznice, de casatorie si de familie si din conventiile privind dispunerea de cistigul capatat, minorii au dreptul sa-si apere personal in instanta drepturile si interesele ocrotite prin lege. Instantia va aprecia, daca este cazul sa introduca in proces parintii, infietorii sau curatorii minorilor, pentru a le acorda ajutor. Drepturile si interesele ocrotite prin lege ale minorilor care nu au implinit cincisprezece ani, precum si ale cetatenilor declarati incapabili in urma vreunei boli mintale sau a debilitatii mintale le apara in instanta rearezentantii lor legali - parintii, infietorii sau tutorii. Articolul 34. Partile Poate fi parte intr-un proces civil - reclamant sau pirit - orice cetatean, precum si orice intreprindere, institutie, organizatie de stat unitate militara, colhoz, alta organizatie cooperatista, asociatie a lor alta organizatie obsteasca, care se bucura de drepturile unei persoane juridice. Persoana, in interesul careia procesul a inceput la cererea procurorului, a organului administratiei de stat, a sindicatului, a intreprinderii, institutiei, organizatiei de stat, a unitatii militare, colhozului, altei organizatii cooperatiste, asociatiei ei, altei organizatii obstesti sau a unui cetatean (articolul 5 din prezentul Cod) este instiintata despre aceasta de catre instanta de judecata si participa la proces in calitate de reclamant, alaturi de persoana care a facut cererea. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 35. Drepturile procedurale ale partilor Partile se bucura de drepturi procedurale egale. In afara de drepturile aratate in articolul 31 din prezentul Cod, reclamantul are dreptul sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa mareasca sau sa micsoreze cuantumul pretentiilor in actiune sau sa renunte la actiune, sa ceara executarea silita a hotaririi instantei de judecata si sa asiste la actele de executare ale executorului judecatoresc. Piritul are dreptul sa recunoasca actiunea. Partile pot stinge pricina printr-o tranzactie de impacare. Instanta nu va primi renuntarea reclamantului la actiune, nici recunoasterea actiunii de catre pirit, si nu va intari tranzactia de impacare a partilor, daca aceste acte sint contrare legii sau incalca drepturile si interesele ocrotite prin lege ale vreunei persoane. Articolul 36. Obligatia partilor de a se folosi cu buna-credinta de drepturile lor Partile sint obligate a se folosi cu buna-credinta de drepturile lor procedurale. Instanta va curma orice abuz de aceste drepturi, facut in scopul de a taragana procesul sau de a induce instanta in eroare. Articolul 37. Participarea mai multor reclamati sau piriti la proces Actiunea poate fi intentata da mai multi reclamanti impreuna sau impotriva mai multor piriti. Fiecare dintre reclamanti sau piriti apare in proces independent fata de cealalta parte. Coparticipantii pot incredinta ducerea procesului unuia din ei. In cazul, cind datorita esentei raporturilor juridice sau potrivit cu prevederile legii, drepturile si interesele ocrotite de lege ale unor persoane, care nu participa la proces, ar putea fi atinse prin hotarirea judecatii, instanta este obligata sa introduca aceste persoane in proces in calitate de copiriti sau sa le comunice, ca pot interveni in proces in calitate de coreclamanti. Articolul 38. Inlocuirea partii care figureaza gresit in proces Daca in cursul dezbaterilor instanta constata, ca actiunea nu a fost intentata de persoana in drept sau ca ea nu este indreptata impotriva persoanei, care trebuie sa raspunda in actiune, ea poate, fara a inceta procesul, sa admita cu consimtamintul reclamantului, inlocuirea reclamantului sau piritului initial cu reclamantul sau piritul corespunzator. Daca reclamantul nu consimte a fi inlocuit cu o alta persoana, aceasta din urma poate interveni in proces in calitate de terta persoana formulind pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului. In asemenea caz instanta de judecata va pune in cunostinta persoana respectiva. Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea piritului cu o alta persoana, instanta poate sa introduca aceasta persoana in proces in calitate de al doilea pirit. Dupa inlocuirea reclamantului sau piritului initial, care a figurat in mod gresit in proces, dezbaterile juridice se reiau de la inceput. Articolul 39. Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului pot interveni in proces pina la incheierea dezbaterilor juridice in prima istanta. Ele au toate drepturile si obligatiile pe care le are un reclamant. Tertele persoane care formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului pot, cu acordul partilor, intervini si in instanta de apel. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 40. Tertele persoane care nu formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului Tertele persoane, care nu formuleaza pretentii proprii cu privire la obiectul litigiului, pot interveni in proces alaturi de reclamant sau pirit pina la inchiderea dezbaterilor judiciare in orice instanta, daca hotarirea in proces ar putea sa inriureasca drepturile sau obligatiile lor fata de una din parti. Tertele persoane pot fi introduse in proces si la cererea partilor, procurorului sau de catre instanta de judecata din oficiu. Tertele persoane, care nu formuleaza pretentii proprii se bucura de drepturi procedurale si au obligatii procedurale ca parte in proces, cu exceptia dreptului de a modifica temeiul si obiectul actiunii de a mari sau de a micsora cuantumul pretentiilor din actiune, precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a incheia tranzactie de impacare, de a cere executarea hotaririi, incheierii sau deciziei instantei. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 41. Introducerea tertelor persoane in procesele de restabilire in lucru In procesele privitoare la reintegrarea in serviciu a lucratorilor concediati sau transferati nelegal instanta judecatoreasca poate sa introduca din oficiu in proces, in calitate de terta persoana, alaturi de pirit, persoana cu functii de raspundere, care a dispus concedierea sau transferarea. Constatind, ca concedierea sau transferarea s-au facut cu incalcarea vadita a legii, instanta judecatoreasca este datoare, in cadrul aceluiasi proces, sa oblige persoana oficiala vinovata a compensa intreprinderii, institutiei, organizatiei de stat, colhozului, unei alte organizatii cooperatiste, asociatiei lor, unei alte organizatii obstesti dauna, cauzata in legatura cu indemnizatia pentru timpul absentei fortate de la lucru sau pentru timpul indeplinirii unei munci mai putin retribuite. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Marimea sumelor ce urmeaza a fi platite in aceste cazuri de catre persoanele oficiale vinovate ce determina pe baza legislatiei muncii. Articolul 42. Succesiunea in drepturile procedurale In cazul iesirii uneia din parti din raportul juridic litigios sau stabilit prin hotarire (moartea cetateanului, incetarea existentei persoanei juridice, cesiunea creantei, transferarea datoriei) instanta de judecata admite inlocuirea acestei parti cu succesorul ei in drepturi. Succesiunea in drepturi este posibila in orice stadii al procesului. Toate actele savirsite in cadrul procesului pina la intervenirea succesorului in drepturi sint obligatorii pentru acesta in masura in care ele ar fi fost obligatorii pentru persoana pe care succesorul in drepturi a inlocuit-o. Articolul 43. Participarea procurorului la judecarea pricinilor Procurorul participa la judecarea pricinilor in materie civila in cazul in care actiunea este intentata la cererea sa in conditiile legii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 44. Drepturile procedurale ale procurorului Procurorul care participa la judecarea pricinilor are dreptul sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa declare recuzare judecatorului, grefierului si expertului in cazurile prevazute de articolele 19-21 din prezentul cod, sa prezinte dovezi, sa participe la administrarea lor, sa formuleze cereri, sa dea explicatii privind actiunea si sa indeplineasca alte actiuni procesuale prevazute de lege. Renuntarea procurorului la actiune, micsorarea cuantumului actiunii, modificarea temeiului sau obiectului actiunii nu-l lipsesc pe reclamant de dreptul de a sustine cerintele actiunii dupa achitarea taxei de stat daca ea trebuie platita odata cu depunerea cererii, cu exceptia pricinilor prevazute la art.84 alin.1 pct.1). [Alin.2 art.44 completat prin Legea nr.1444-XIII din 26.12.97] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 45. Participarea la proces a organelor administratiei de stat, a sinidicatelor, a intreprinderilor, insti- tutiilor, organizatiilor, unitatilor militare si cetatenilor, care apara drepturile altor persoane In cazurile, prevazute de lege, organele administratiei de stat, sindicatele, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetateni aparte pot sa se adreseze instantei judecatoresti cu o cerere in apararea drepturilor si a intereselor ocrotite prin lege ale altor persoane. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] In cazurile prevazute de lege organele administratiei de stat pot fi introduse de instanta in proces sau pot interveni in proces din proprie initiativa, pentru a pune concluzii in scopul indeplinirii obligatiilor ce le revin si pentru apararea drepturilor cetatenilor si intereselor statului. Articolul 46. Drepturile procedurale ale organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, instituti- ilor, organizatiilor, unitatilor militare si ceta- tenilor, care apara drepturile altor persoane Daca organele administratiei de stat, sindicatele, intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, unitatile militare, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii pornesc un proces la instanta de judecata in interesul altor persoane, ele se bucura de drepturile procedurale si au obligatiile procedurale ce revin partii in proces, cu exeptia dreptului de a stinge procesul printr-o tranzactie de impacare. Renuntarea organelor sus-mentionate si a cetatenilor la cererea depusa in apararea intereselor unei alte persoane nu face ca aceasta persoana sa piarda dreptul de a cere examinarea cauzei in fond. In aceste cazuri cheltuielile de judecata urmeaza sa fie platite potrivit cu dispozitiile generale. Organele administratiei de stat, intreprinderile, institutiile, organizatiile, unitatile militare aratate in articolul 45 din prezentul Cod, prin reprezentantii lor, precum si cetatenii, pot sa ia cunostinta de materialele din dosar, sa propuna recuzari, sa dea explicatii, sa prezinte dovezi, sa participe la cercetarea dovezilor, sa formuleze cereri si sa savirseasca alte acte de procedura de lege. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [in redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL CINCILEA REPREZENTAREA IN INSTANTA DE JUDECATA Articolul 47. Exercitarea drepturilor procedurale in instanta de judecata prin reprezentanti Cetatenii pot exercita drepturile lor procedurale in instanta de judecata personal sau prin reprezentanti. Participarea personala a cetateanului la proces nu-l decade din dreptul de a avea in acest proces un reprezentant. In procesele lor personale juridice sint reprezentate in instanta de catre organele lor, actionind in limitele imputernicirilor ce le sint acordate prin lege, statut sau regulament, ori de catre reprezentanti. Conducatorii de organizatii, care se prezinta in calitate de organ al persoanei juridice, prezinta instantei documentele, ce atesta functia sau imputernicirile pe care le detin. Articolul 48. Persoanelor care pot fi reprezentanti in instanta de judecata Pot fi reprezentanti in instanta de judecata: 1) lucratorii intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, unitatilor militare, ai colhozurilor, ai altor organizatii cooperatiste, ai asociatiilor lor, ai altor organizatii obstesti - in procesele acestor intreprinderi, institutii, organizatii; [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] 2) imputernicitii sindicatelor - in procesele muncitorilor si slujbasilor, membrilor colhozului, precum si ale altor persoane, ale caror drepturi si interese sint aparate de catre sindicate; 3) imputernicitii organizatiilor, carora legea, statutul sau regulamentul le acorda dreptul sa apere drepturile si interesele membrilor acestor organizatii; 4) imputernicitii organelor sau organizatiilor, carora legea, statutul sau regulamentul le acorda dreptul sa apere drepturile si interesele altor persoane (punctul 3 al articolului 5 din prezentul Cod); 5) unul din coparticipanti, din insarcinarea celorlalti coparticipanti, pe baza articolului 37 din prezentul Cod; 6) avocatii; 7) alte persoane admise in calitate de reprezentanti de instanta care judeca procesul. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 49. Formularea imputernicirilor reprezentantului Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate intr-o procura, eliberata si intocmita in comformitate cu legea. Procurile, date de cetateni, se certifica pe cale notariala. Procurile cetatenilor, care traiesc in centre populate, unde nu sint birouri de notariat de stat, se certifica de catre primariile satelor (comunelor). Procurile, date de cetateni, pot fi certificate si de intreprinderile, institutiile sau organizatiile, in care lucreaza sau invata mandatarul, de organizatiile de exploatare a locuintelor de la domiciliul lui, de administratia institutiei curativo-profilactice stationare, in care cetateanul se afla pentru tratament, de unitata militara respectiva, daca procura este data de catre un militar. Procura data de un cetatean, care se afla in locuri de detentiune, se certifica de catre sefului locului de detentiune. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Procura din partea unei persoane juridice se elibereaza de conducatorul organizatiei respective. Imputernicitii sindicatelor si ai altor organizatii obstesti, prevazute de catre punctele 2, 3 si 4 ale articolului 48 din prezentul cod, trebuie sa prezinte instantei de judecata documentele, care atesta mandatul eliberat de organizatiile respective pentru a le reprezenta in procesul dat. Imputernicirile date reprezentantilor, mentionati in punctele 5 si 7 ale articolului 48 din prezentul cod, pot fi formulate intr-o declaratie verbala a mandatarului, consemnata in procesul-verbal al sedintei de judecata. Imputernicirea data avocatului se atesta printr-un ordin scris, eliberat de biroul de consultatii juridice. Articolul 50. Imputernicirile date reprezentantului Imputernicirea de reprezentare in justitie da reprezentantului dreptul de a face in numele celui reprezentat toate actele de procedura, cu exceptia stramutarii procesului la arbitrii alesi, a renuntarii totale sau partiale la pretentiile din actiune, modificarii temeiului si obiectului actiunii, recunoasterii actiunii, incheierii unei tranzactii de impacare, transmiterii imputernicirilor unei alte persoane, atacarii hotaririi instantei, prezentarii titlului executor spre urmarire, primirii bunurilor sau banilor in baza hotaririi instantei de judecata. Imputernicirea de a savirsi oricare din actele aratate in prezentul articol trebuie sa fie indicata special in procura data reprezentantului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 51. Reprezentantii legali Drepturile si interesele ocrotite prin lege ale cetatenilor incapabili, ale celor care nu au capacitatea deplina de exercitiu, si ale celor declarati ca avind capacitatea de exercitiu limitata sint aparate inaintea instantei de catre parintii, infietorii, tutorii sau curatorii lor. Acestia vor prezenta instantei documentele care certifica imputernicirile lor. Reprezentantii legali savirsesc in numele celor reprezentati toate actele de procedura, pe care are dreptul sa le savirseasca cel reprezentat, cu restrictiile prevazute de lege. In procesul in care urmeaza sa participe un cetatean, declarat absent fara veste in modul stabilit de lege, acesta va fi reprezentat de custodele sau de tutorele numit pentru custodia si administrarea bunurilor celui absent fara veste. [In redactia Ucazului din 04.09.75] In procesul in care urmeaza sa participe mostenitorul unei persoane decedate sau a unui cetatean, declarat mort dupa procedura stabilita, daca succesiunea nu a fost inca acceptata inca de nimeni, mostenitorul va fi reprezentat de tutorele numit pentru custodia si administrarea bunurilor succesorale. In cazurile prevazute de acest articol parintii, infietorii, tutorii sau curatorii pot incredinta ducerea procesului in instanta de judecata unei alte persoane, alese de ei in calitate de reprezentant. Articolul 52. Persoanele care nu pot fi reprezentanti in justitie Nu pot fi reprezentanti in justitie: 1) persoanele care nu au ajuns la majorat; 2) persoanele care se afla sub tutela sau curatela. Nu pot fi admisi ca reprezentanti in justitie avocatii, care au acceptat misiunea de acordare a asistentei juridice, incalcind regulile stabilite prin legislatia cu privire la avocatura. In modul prevazut de punctul 7 al articolului 48 din prezentul cod, nu pot fi admise ca reprezentanti in justitie persoanele, excluse din Colegiul de Avocati sau care au fost vremelnic indepartate de la exercitarea functiilor de avocat. [In redactia Ucazului din 06.05.82] De asemenea nu pot fi reprezentanti in justitie judecatorii, anchetatorii penali si procurorii, cu exceptia cazurilor cind ei apar in calitate de reprezentanti legali (parinti, infietori, tutori, curatori), precum si in calitate de reprezentanti ai instantei de judecata sau procuraturii. Ca reprezentant in instanta judecatoreasca persoana nu poate figura, daca ea acorda in cauza data sau a acordat mai inainte asistenta juridica unor persoane, ale caror interese sint in contradictie cu interesele celui pe care il reprezinta, sau daca a participat in calitate de judecator, de procuror, de anchetator, de persoana, care a efectuat cercetarea penala, de expert, de specialist, de traducator, de martor sau martor asistent, precum si daca se afla in raporturi de rudenie cu persoana cu functii de raspundere, care participa la examinarea cauzei. [In redactia Ucazului din 06.01.83] Atunci cind exista asemenea imprejurari, reprezentantul poate fi recuzat de catre persoanele, care participa la proces. [In redactia Ucazului din 06.01.83] CAPITOLUL AL SASELEA DOVEZILE Articolul 53. Dovezile In pricinile civile constituie dovezi orice imprejurari de fapt, pe baza carora instanta stabileste in modul prevazut de lege existenta sau lipsa imprejurarilor care justifica pretentiile din actiune si obiectiile partilor, precum si alte imprejurari ce au importanta pentru justa solutionare a pricinii. Aceste imprejurari se stabilesc prin urmatoarele mijloace: explicatiile date de parti si de terte persoane, depozitiile martorilor, inscrisurile, dovezile materiale si concluziile expertilor. Articolul 54. Obligatia de a dovedi si de a prezenta dovezi Fiecare parte trebuie sa dovedeasca imprejurarile pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale. Dovezile se prezinta de catre parti si de ceilalti participanti la proces in termenele prevazute de lege pentru examinarea categoriilor respective de cauze. In cazuri exceptionale, la cererea motivata a altor participanti la proces, instanta de judecata este in drept sa acorde un termen suplimentar pentru prezentarea dovezilor. [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 54/1. Obligatia de a prezenta dovezi in cauzele de incalcare a drepturilor titularului de brevet In cazul in care obiectul litigiului il constituie incalcarea drepturilor titularului de brevet referitor la un procedeu de obtinere a unui produs, instanta judecatoreasca va cere piritului sa demonstreze ca procedeul folosit pentru obtinerea acestui produs este diferit de procedeul brevetat. Pina la prezentarea probei contrarii, orice produs identic, fabricat fara consimtamintul titularului de brevet, este considerat ca fiind obtinut prin procedeul brevetat daca produsul este nou si/sau daca probabilitatea ca produsul a fost obtinut prin procedeul brevetat este mare, iar titularul de brevet, desi a depus eforturi rezonabile, nu a reusit sa stabileasca ce procedeu a fost, de fapt, folosit. In cazul prezentarii probei contrarii, drepturile piritului, legate de protectia secretelor sale industriale si comerciale, vor fi asigurate. [Art.54/1 introdus prin Legea nr.1079-XIV din 23.06.2000] Articolul 55. Dovezile retinute de instanta de judecata Instanta de judecata retine spre cercetare numai acele dovezi prezentate, care au importanta pentru pricina. Articolul 56. Admisibilitatea dovezilor Imprejurarile pricinii, care dupa lege trebuie sa fie confirmate cu anumite mijloace de proba, nu pot fi confirmate cu nici un fel de alte mijloace de proba. Articolul 57. Cazurile cind nu e nevoie de a se face dovada Imprejurarile pe care instanta le-a declarat unanim cunoscute nu au nevoie de a fi dovedite. Faptele stabilite printr-o hotarire judecatoreasca definitiva, pronuntata intr-o pricina civila, nu trebuie dovedite din nou la judecarea altor pricini civile, la care participa aceleasi persoane. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Faptele care, conform legii, sint prezumate ca stabilite nu trebuie dovedite la judecarea pricinii. Aceasta prezumtie poate fi combatuta, conform regulilor generale, de persoanele interesate. Instanta de judecata are dreptul sa verifice si din proprie initiativa temeinicia prezumtiei cu privire la existenta faptelor aratate. [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 58. Puterea obligatoare a sentintei penale pentru instanta care judeca pricina civila Sentinta, pronuntata de instanta de judecata intr-o pricina penala si ramasa definitiva este obligatoare pentru instanta chemata de a se pronunta asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei impotriva careia s-a pronuntat sentinta, numai in ceea ce priveste faptul daca aceste acte au avut loc si daca au fost savirsite de persoana in cauza. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 59. Delegatiile date altor instante de judecata Cind este necesar sa se adune dovezi in alta localitate, instanta care judeca pricina da delegatie instantei de judecata respective sa efectuieze anumite acte de procedura. In incheierea privitoare la delegatie se expune esenta pricinii ce se judeca, se arata imprejurarile ce urmeaza sa fie lamurite, dovezile pe care trebuie sa le stringa instanta care indeplineste delegatia. Aceasta incheiere este obligatorie pentru instanta, careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in termen de cel mult zece zile. [Art.59 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] Articolul 60. Modul de indeplinire a delegatiei date unei alte instante de judecata Delegatia data se indeplineste in sedinta, conform regulilor stabilite de prezentul cod. Participantilor la proces li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica indeplinirea delegatiei. Procesele-verbale si toate materialele adunate cu prilejul indeplinirii delegatiei se trimit imediat instantei care judeca pricina. Daca participantii la proces sau martorii, care au depus marturii in fata instantei ce indeplinea delegatia, se vor prezenta in fata instantei care judeca pricina, ei vor da explicatii si marturii in conformitate cu regulile generale. Articolul 61. Aprecierea dovezilor Instanta de judecata apreciaza dovezile dupa intima ei convingere, intemeiata pe cercetarea sub toate aspectele, complecta si obiectiva, in sedinta a tuturor imprejurarilor pricinii in ansamblul lor, calauzindu-se de lege. [In redactia Legii din 09.12.94] Nici un fel de dovezi nu au pentru instanta de judecata o forta probanta de mai inainte stabilita. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 62. Asigurarea dovezilor Persoanele, care au motive a se teme, ca prezentarea dovezilor necesare pentru ele va deveni ulterior imposibila sau grea, pot cere instantei de judecata asigurarea acestor dovezi. In cererea de asigurare a dovezilor trebuie sa fie aratate dovezile, a caror asigurare se cere, imprejurarile ce urmeaza sa fie confirmate prin aceste dovezi, motivele care l-au determinat pe petitionar sa ceara asigurarea, precum si procesul pentru care sint necesare dovezile ce se asigura. Cererea se depune la instanta, in a carei raza de activitate trebuie sa fie savirsite actele de procedura in vederea asigurarii dovezilor. Impotriva incheierii de respingere de catre judecator a cererii de asigurare a dovezilor se poate face recurs. Asigurarea dovezilor se face de catre judecator sau instanta de judecata in sedinta, conform regulilor stabilite de prezentul cod. Petitionarului si celorlalte persoane li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea cererii de asigurare a dovezilor. Procesele-verbale si toate materialele adunate in vederea asigurarii dovezilor se trimit instantei care judeca pricina. Asigurarea dovezilor inainte de inceperea procesului in instanta de judecata, precum si a dovezilor cerute pentru rezolvarea chestiunilor in organele statelor straine, se face de catre birourile notariale de stat in modul prevazut de "Legea cu privire la notariat". [Alin.8 modificat prin Legea nr.126-XIV din 30.07.98] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 04.09.75] Articolul 63. Explicatiile date de parti si de terte persoane Explicatiile date de parti si de terte persoane cu privire la imprejurarile, care le sint cunoscute si care au importanta in proces, urmeaza sa fie verificate si apreciate odata cu celelalte dovezi adunate in legatura cu pricina. Recunoasterea de catre una din parti a faptelor pe care cealalta parte isi intemeeaza pretentiile sau obiectiile nu este obligatoare pentru instanta de judecata. Instanta poate considera faptul recunoscut ca stabilit, daca nu se indoieste, ca recunoasterea corespunde imprejurarilor pricinii si nu s-a facut de catre parte in urma unei inselaciuni, violente, amenintari, erori sau in scopul ascunderii adevarului. Articolul 64. Depozitiile martorilor Martor poate fi orice persoana, carea ii sint cunoscute anumite imprejurari referitoare la pricina. Nu pot fi citati si ascultati ca martori: 1) rudele pina la gradul al treilea inclusiv si afinii; 2) sotul, chiar si divortat; 3) persoanele care din cauza defectelor lor fizice sau psihice nu sint in stare sa inteleaga just faptele sau sa depuna asupra lor marturii drepte; 4) cei condamnati pentru marturie mincinoasa; 5) slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii si orice alte persoane pe care legea le obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul obligatiilor de serviciu; 6) functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au avut cunostinta in aceasta calitate. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Persoanele indicate in punctele 5) si 6) din alineatul al doilea al prezentului articol, in afara de slujitorii cultelor, vor fi obligate sa depuna marturii daca au fost eliberate de indatorirea pastrarii secretului de cel interesat sau de organul interesat in pastrarea lui. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] In pricinile cu privire la starea civila sau divort pot face declaratii rudele si afinii, cu exceptia celor descendenti. [in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Persoana care cere citare unui martor este obligata sa arate, ce anume imprejurari importante pentru solutionarea cauzei ar putea confirma martorul si sa comunice instantei prenumele, numele dupa tata, numele de familie si domiciliul acestuia. Articolul 65. Obligatiile si raspunderea martorului Martorul este obligat sa se prezinte, cind este citat in instanta si sa faca depozitii drepte. Daca martorul citat nu se va prezenta in sedinta din motive pe care instanta le considera neintemeiate, i se va aplica o amenda de pina la zece salarii minime, iar daca nu se va prezenta dupa ce a fost citat a doua oara, instanta are dreptul sa ordone aducerea lui silita si sa-i aplice o amenda de la zece la douazeci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Martorul care refuza sau se sustrage de a face depozitii raspunde conform articolului 197 din Codul penal al Republicii Moldova. Martorul care face cu buna stiinta depozitii mincinoase va raspunde conform articolului 196 din Codul penal al Republicii Moldova. Martorul poate fi ascultat de instanta la locul aflarii sale, daca din cauza bolii, batrinetei, invaliditatii sau din alte motive, pe care instanta le considera intemeiate, el nu este in stare sa se prezinte la judecata, desi a fost citat. Articolul 66. Inscrisurile Se considera inscris orice fel de documente, scrisori de afaceri sau cu caracter personal, continind date asupra unor imprejurari ce au importanta in proces. Persoana care prezinta un inscris sau cere aducerea lui in instanta este obligata sa arate, ce anume imprejurari importante pentru dezlegarea pricinii, ar putea fi stabilite prin aceasta dovada. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 67. Ordonarea aducerii si prezentarea inscrisurilor Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti, precum si cetatenii au obligatia sa prezinte inscrisurile pe care le cere instanta in baza demersului partilor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Instanta de judecata sau judecatorul poate elibera persoanei, care cere aducerea unui inscris, o adeverinta confirmind dreptul ei de a capata acest inscris spre a-l infatisa instantei. Cind o parte sau un alt participant la proces afirma ca partea potrivnica detine un inscris privitor la pricina, instanta poate ordona prezentarea lui. Cererea de prezentare a inscrisului nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnica s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa prezinte inscrisul. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 68. Obligatia de a prezenta inscrisurile cerute Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii care nu participa la proces si care nu au posibilitatea sa prezinte inscrisul cerut sau sa-l prezinte in termenul ficsat de instanta trebuie sa comunice aceasta instantei, aratind totodata cauzele. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Daca inscrisul se pastreaza intr-o intreprindere, institutie sau organizatie, instanta, la cererea partii, va lua masuri pentru prezentarea lui. In caz de refuz neintemeiat de a prezenta inscrisul, persoana cu functii de raspundere vinovata este supusa unei amenzi de la zece la douazeci si cinci de salarii minime. Aplicarea amenzii nu scuteste persoanele cu functii de raspundere respective de obligatia de a prezenta inscrisul cerut. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca inscrisul este detinut de o alta persoana, aceasta va fi citata ca martor, fiind obligata sa prezinte inscrisul cerut sub pedeapsa aplicarii amenzii prevazute de prezentul articol alineatul doi. Prezentarea inscrisului se face din contul partii care a cerut dovada. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Inscrisul se prezinta, de regula, in original. Daca a fost prezentata o copie a documentului, instanta are dreptul, la cererea participantilor la proces, sa ordone, in caz de necesitate, prezentarea originalului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 68/1. Respingerea cererii de prezentare a inscrisului Instanta respinge cererea de prezentare a inscrisului in intregime sau in parte in cazul cind: 1) inscrisul contine numai chestiuni personale; 2) prezentarea inscrisului ar incalca obligatia de a pastra secretul; 3) prezentarea inscrisului ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 69. Examinarea si cercetarea inscrisurilor la locul de pastrare a lor Daca este greu de prezentat instantei inscrisurile din cauza ca sint numeroase sau din cauza ca numai o parte din ele au importanta in proces sau din alte motive, instanta poate sa ceara prezentarea unor extrase certificate in modul cuvenit sau sa examineze si sa cerceteze inscrisurile chiar la locul de pastrare a lor. Articolul 70. Restituirea documentelor originale Dupa ce hotarirea judecatoreasca a devenit definitiva documentele originale aflate la dosar se pot restitui la cererea persoanelor care le-au prezentat. La dosar va ramine insa o copie a documentului certificata de judecator. Articolul 71. Dovezile materiale Dovezi materiale sint obiectele, care pot servi ca mijloc de stabilire a unor imprejurari ce au importanta in proces. Persoana, care prezinta o dovada materiala sau care cere, ca o asemenea dovada sa fie adusa sau sa fie examinata la locul pastrarii ei, este obligata sa arate ce imprejurari importante pentru dezlegarea pricinii ar putea fi stabilite prin aceasta dovada. Articolul 72. Ordonarea aducerii si prezentarea dovezilor materiale Persoana care cere, ca instanta sa ordone aducerea unui obiect in calitate de dovada de la persoane ce participa sau nu participa sau nu participa la proces, trebuie sa descrie amanuntit obiectul si sa arate motivele, pentru care considera, ca obiectul s-ar afla la persoana respectiva. Dovezile materiale, cerute de instanta de la intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau de la cetateni, se vor trimite direct instantei. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Persoanei care cere ordonarea aducerii dovezilor materiale instanta sau judecatorul ei poate elibera o adeverinta, confirmind dreptul ei de a capata aceasta dovada spre a o infatisa instantei. Articolul 73. Obligatia de a prezenta dovezile materiale Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii ce nu participa la proces au obligatia sa prezinte la cererea instantei, dovezile materiale, pe care le detin si de care instanta are nevoie. Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenii care nu participa la proces si care nu au posibilitatea sa prezinte obiectul cerut sau sa-l prezinte in termenul fixat de instanta trebuie sa comunice aceasta instantei, aratind tot odata cauzele. In caz de necomunicare, precum si daca cererea instantei de a prezenta obiectul nu a fost indeplinita din motive, considerate de instanta ca neintemeiate, persoanelor oficiale de la intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sau cetatenilor vinovati de acest lucru li se va aplica o amenda de pina la zece la douazeci si cinci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Aplicarea amenzii nu scuteste persoanele oficiale si pe cetatenii respectivi de obligatia de a prezenta obiectul cerut de instanta. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 74. Pastrarea dovezilor materiale Dovezile materiale se pastreaza la dosar sau se depun la camera de pastrare a dovezilor materiale a instantei, insotite de un opis special. Obiectele care nu pot fi aduse in instanta se pastreaza la locul de aflare a lor; ele trebuie sa fie descrise amanuntit, iar in cazurile necesare - fotografiate si sigilate. Instanta de judecata i-a masuri pentru pastrarea obiectelor in stare neschimbatoare. Articolul 75. Examinarea dovezilor materiale la locul de pastrare a lor Daca este greu de prezentat instantei dovezile materiale din cauza ca sint voluminoase sau ca numai o parte din ele au importanta in proces sau din alte motive, instanta poate efectua examinarea si cercetarea la locul unde se pastreaza. Produsele alimentare si alte obiecte supuse alterarii rapide se examineaza imediat de catre instanta. Dupa examinare aceste obiecte se restituie persoanei de la care au fost primite sau se dau in primire intreprinderilor, institutiilor sau organizatiilor ce le pot folosi dupa destinatie. In cazul din urma proprietarului obiectelor trebuie sa i se restituie ulterior obiecte de acelasi gen si de aceeasi calitate sau contravaloarea lor, la pretul de stat existent in momentul restituirii. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 76. Restituirea dovezilor materiale Dupa ce hotarirea instantei a devenit definitiva, dovezile materiale se restituie persoanelor de la care au fost primite sau se remit persoanelor carora instanta le-a recunoscut dreptul de proprietate asupra acestor lucrari. Obiectele care, dupa lege nu se pot afla in posesia cetatenilor se remit intreprinderilor, institutiilor sau organizatiilor. [In redactia Ucazului din 06.05.82] In unele cazuri dovezile materiale, dupa examinarea si cercetarea lor de catre instanta, pot fi restituite, chiar inainte de terminarea procesului, persoanelor de la care au fost primite, daca acestea din urma le cer si daca admiterea unei asemenea cereri este posibila fara a se prejudicia dezlegarea pricinii. Articolul 77. Expertiza ordonata de instanta Pentru lamurirea unor chestiuni, care s-ar putea ivi sau care s-ar ivi cu prilejul judecarii pricinii si care cer cunostinte speciale din domeniul stiintei, artei, tehnicii sau mestesugurilor, judecatorul in vederea asigurarii dovezilor sau in legatura cu pregatirea pricinii pentru judecare, sau instanta, in timpul judecarii pricinii, la cererea unei sau ambelor parti, va dispune efectuarea unei expertize. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Participantii la proces au dreptul sa prezinte instantei chestiunile care trebuie sa fie lamurite de catre expert. Instanta stabileste definitiv toate chestiunile asupra carora urmeaza sa-si prezinte concluziile expertul. Instanta este obligata sa motiveze respingerea chestiunilor propuse. Articolul 78. Procedura de efectuare a expertizei Expertiza se efectueaza de catre expertii institutiilor respective sau de alti specialisti numiti de instanta. In calitate de expert poate fi numita orice persoana, care poseda cunostinte necesare pentru a prezenta concluzii. Expertiza se efectueaza sau in instanta sau in afara ei, daca o cere caraterul cercetarii sau este greu, sau chiar imposibil sa se aduca obiectul cercetarii inaintea instantei. Daca au fost numiti citiva experti, acestia au dreptul sa se consulte intre ei. In cazul cind ajung la aceasi parere, ei semneaza toti o singura concluzie. Daca unii experti nu sint de acord cu ceilalti, ei vor intocmi concluzii separate. Articolul 79. Obligatiile si drepturile expertului Persoana numita ca expert este obligata sa se infatiseze la chemarea instantei de judecata si sa prezinte concluzii obiective asupra chestiunilor ce i se pun. Daca expertul chemat nu se va infatisa la sedinta din motive considerate de instanta ca neintemeiate i se va aplica o amenda de pina la zece douazeci si cinci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Pentru prezentarea cu buna stiinta a unor concluzii false sau pentru refuzul ori sustrajerea de a prezenta concluzii din motive considerate de instanta ca neintemeiate expertul raspunde conform articolelor 196 si 197 din Codul penal al Republicii Moldova. Expertul poate sa refuze a prezenta concluzii, daca materialele ce i s-au pus la dispozitie sint insuficiente sau daca el nu are cunostintele necesare pentru indeplinirea sarcinii ce i s-a incredintat. Expertul are dreptul, in masura in care aceasta este necesar pentru prezentarea concluziilor, sa ee cunostinta de materialele din dosar, sa participe la judecarea pricinii, sa ceara instantei sa-i puna la dispozitie materiale suplimentare. Articolul 80. Concluziile expertului Expertul prezinta concluziile sale in scris. Concluziile expertului trebuie sa cuprinda o descriere amanuntita a cercetarilor efectuate, deductiile facute pe baza lor, precum si raspunsuri argumentate la intrebarile puse de instanta. Daca in timpul efectuarii expertizei expertul va constata existenta unor imprejurari, care au importanta in proces si in privinta carora nu sa-u pus intrebari, el are dreptul sa includa in concluziile prezentate deductiile sale asupra acestor imprejurari. Articolul 81. Aprecierea concluziilor expertului de catre instanta de judecata Concluziile expertului nu sint obligatoare pentru instanta de judecata si se apreciaza de aceasta in conformitate cu regulile stabilite in articolul 61 din prezentul cod. Respingerea de catre instanta a concluziilor expertului trebuie sa fie motivata in corpul hotaririi sau al incheierii. Articolul 82. Expertiza suplimentara si noua expertiza In cazul cind concluziile expertului nu sint suficient de clare sau nu sint complete, instanta de judecata poate dispune efectuarea unei expertize suplimentare. Daca nu este de acord cu concluziile expertului din cauza ca ele nu sint intemeiate, precum si daca exista contradictii intre concluziile mai multor experti, instanta poate dispune efectuarea unei noi expertize de catre un alt expert sau alti experti. Articolul 82/1. Decaderea din dreptul de a prezenta dovezi Partea care cere dovada cu martori sau efectuarea unei expertize este obligata, in termen de 5 zile de la incuviintarea cererii, sa depuna suma stabilita de instanta pentru despagubirea martorilor sau plata expertului. Neindeplinirea acestor obligatii atrage decaderea din dovada pentru acea instanta. Partea decazuta din dreptul de a administra o dovada va putea totusi sa se apere, discutind in fapt si in drept temeinicia sustinerilor si a dovezilor partii potrivnice. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 CAPITOLUL AL SAPTELEA CHELTUIELILE DE JUDECATA Articolul 83. Cheltuielile de judecata Cheltuielile de judecata se compun din taxa de stat si cheltuielile legate de judecarea pricinii. Articolul 84. Cuantumul taxei de stat Taxa de stat se incaseaza de la persoane fizice si juridice pentru cererile de chemare in judecata, cererile tertilor care au revendicari de sine statatoare, pentru cererile privitor la litigiile precontractuale, pentru cererile (plingerile) privitor la cauzele cu procedura speciala, pentru cererile de apel si cererile de recurs, pentru contestatiile in anulare a hotaririlor instantelor judecatoresti, precum si pentru eliberarea de catre instantele judecatoresti a copiilor (duplicatelor) de pe documente in urmatoarele cuantumuri: 1) pentru cererile de chemare 3% din valoarea actiunii sau in judecata privitor la liti- din suma incasata, dar nu giile cu caracter patrimonial, mai putin de 150 lei de la cererile de contestare a unui persoanele fizice si nu mai titlu executoriu sau a unui putin de 15 salarii minime alt document prin care inca- de la persoanele juridice sarea se produce in mod incon- testabil 2) pentru cererile de intentare a procesului de faliment: la inaintarea cererii de catre creditor sau debitor 2000%* dupa solutionarea cauzei in fond si pronuntarea hotaririi de declarare a falimentului: - daca valoarea creantei este de pina la 200000 lei 1,5% din suma incasata - daca valoarea creantei este de la 200000 lei la 500000 lei 1,3% din suma incasata - daca valoarea creantei este de la 500000 lei la 1000000 lei 1,1% din suma incasata - daca valoarea creantei este de la 1000000 lei la 5000000 lei 0,9% din suma incasata - daca valoarea creantei este de la 5000000 lei la 10000000 lei 0,7% din suma incasata - daca valoarea creantei este mai mare de 10000000 lei 0,6% din suma incasata In cazul in care instanta de judecata ia decizia de intentare a procesului de faliment, diferenta dintre taxa de stat platita de catre creditor si taxa de stat, exprimata in procente, din suma incasata urmeaza sa fie restituita creditorului. Zece procente din taxa de stat incasata in cadrul proceselor de faliment se acumuleaza la un cont special al Judecatoriei Economice a Republicii Moldova, deschis la Trezoreria Centrala a Ministerului Finantelor, si se utilizeaza pentru finantarea activitatii Judecatoriei Economice a Republicii Moldova conform unui deviz aprobat anual de Guvern; [Pct.2) in redactia Legii nr.1051-XIV din 16.06.2000] 3) pentru plingerile impotriva 100% actiunilor nelegitime ale or- ganelor administratiei publi- ce si ale persoanelor cu fun- ctii de raspundere care leze- aza drepturile cetatenilor [Pct.3) modificat prin Legea nr.1051-XIV din 16.06.2000] 4) pentru cererile de chemare in judecata privitor la: desfacerea casatoriei 200% desfacerea celei de a doua 1000% casatorii impartirea averii la desfa- 3% din valoarea actiunii, cerea casatoriei dar nu mai putin de 150 lei 5) pentru cererile de chemare 100% in judecata privitor la des- facerea casatoriei cu pers- oane considerate, in modul stabilit, absente fara veste sau incapabile din cauza bo- lii mintale sau a debilitatii mintale, cu persoane condam- nate la privatiune de liber- tate pe un termen de cel pu- tin trei ani 6) pentru cererile de chemare 500% in judecata privitor la mo- dificarea sau rezilierea contractului de inchiriere a incaperilor de locuit, pre- lungirea termenului de pri- mire a mostenirii, ridicarea sechestrului asupra bunurilor si pentru alte cereri de che- mare in judecata cu caracter nepatrimonial (sau care nu urmeaza a fi evaluate) 7) pentru cererile (plingerile) 500% privitor la cauzele cu pro- cedura speciala 8) pentru cererile de chemare in 500% judecata privitor la examina- rea chestiunilor vizind apa- rarea onoarei si demnitatii 9) pentru cererile de chemare in 1000% judecata privitor la litigi- ile economice aparute la in- cheierea, modificarea sau rezilierea contractelor eco- nomice 10) pentru cererile agentilor 1000% economici privitor la consi- derarea actelor organelor administratiei publice, ale organelor cooperatiste si obstesti, ale intreprinderi- lor, institutiilor, organi- zatiilor si ale persoanelor cu functii de raspundere ale acestora ca fiind nule 11) pentru cererile de apel im- 75% din taxa ce urmeaza a fi potriva hotaririlor instan- platita la depunerea cererii stantelor judecatoresti de chemare in judecata sau altei cereri (plingeri), iar in cazul litigiilor cu ca- racter patrimonial - 75% din taxa calculata din suma con- testata 12) pentru cererile de recurs 50% din taxa ce urmeaza a fi privitor la hotaririle ins- platita la depunerea cererii tantelor judecatoresti de chemare in judecata sau altei cereri (plingeri), iar in cazul litigiilor cu ca- racter patrimonial - 50% din taxa calculata din suma con- testata 13) pentru contestatiile in anu- 25% din taxa ce urmeaza a fi lare a hot aririlor instante- platita la depunerea cererii lor judecatoresti de chemare in judecata sau altei cereri (plingeri), iar in cazul litigiilor cu ca- racter patrimonial - 25% din taxa calculata din suma con- testata 14) pentru eliberarea copiilor 50% pentru fiecare document (duplicatelor) repetate de si, suplimentar, 2% pentru pe hotarirea, sentinta, in- fiecare pagina. cheierea, decizia instantei judecatoresti, precum si a copiilor de pe alte documen- te din dosar, eliberate de instanta judecatoreasca la solicitarea partilor si altor persoane participante la pro- ces Cererile depuse impotriva incheierilor instantelor judecatoresti pe caile ordinare si extraordinare de atac nu sint supuse taxei de stat. Taxa de stat pentru cererile de chemare in judecata, pentru cererile de apel si cererile de recurs se plateste la depunerea lor, iar pentru eliberarea copiilor de pe actele eliberate de catre instantele judecatoresti - la primirea lor. [Art.84 in redactia Leg nr.235-XIV din 23.12.98] [Art.84 modificat prin Legea nr.1444 din 26.12.97] [Art.84 modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.84 modificat prin Legea nr.1363-XII din 18.03.93] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 85. Valoarea actiunii Valoarea actiunii este determinata: 1) in actiunile pentru plata unei sume de bani - de suma ceruta; 2) in actiunile de revendicare a unor bunuri - de valoarea bunurilor revendicate; 3) in actiunile pentru plate pensiei de intretinere (alimente) - de suma totala a platilor pe un an; 4) in actiunile privitoare la plati scadente - de suma totala a platilor pretinse, dar nu mai mult decit pe trei ani; 5) in actiunile privitoare la plati fara termen si la plati de intretinere pe viata - de suma totala a platilor pretinse pe trei ani; 6) in actiunile de micsorare sau de marire a platilor - de suma cu care se micsoreaza sau se maresc platile, dar nu mai mult decit pe un an; 7) in actiunile de incetare a platilor - de suma totala a platilor restante, dar nu mai mult decit pe un an; 8) in actiunile de reziliere inainte de termen a contractului de locatiune a bunurilor - de suma totala a platilor pentru folosirea bunurilor in cursul timpului cit va mai fi in putere contractul, dar nu mai mult decit pe trei ani; 9) in actiunile privitoare la dreptul de proprietate asupra cladirilor ce apartin cetatenilor pe baza dreptului de proprietate personala - de valoarea cladirii, care sa nu fie mai mica de valoarea indicata in inventar sau, in lipsa acesteia, de evaluarea facuta in legatura cu asigurarea tarifara obligatoare, iar pentru cladirile care apartin intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor de stat, cooperatiste si obstesti - de valoarea cladirii, care sa nu fie mai mica de cea indicata in bilant. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 10) in actiunile care constau din mai multe pretentii de sine statatoare - de valoarea totala a acestor pretentii. Valoarea actiunii se indica de reclamant. In caz de necorespundere vadita intre valoarea indicata si valoarea reala a bunurilor reclamate valoarea actiunii este stabilita de judecator concomitent cu judecarea pricinii. [Alin.2 art.85 completat prin Legea nr.1444 din 26.12.97] Articolul 86. Plata suplimentara a taxei de stat Daca este greu sa se stabileasca valoarea actiunii in momentul intentarii ei, marimea taxei de stat se stabileste concomitent cu judecarea pricinii si se indica in hotarirea instantei de judecata. [Alin.1 art.86 in redactia Legii nr.1444 din 26.12.97] In cazul cind reclamantul isi mareste pretentiile formulate in actiune, el urmeaza sa plateasca o taxa suplimentara, care sa corespunda valorii, cu care s-a marit actiunea. Articolul 87. Restituirea taxei de stat Taxa de stat platita urmeaza a fi restituita partial sau integr al, in cazurile: 1) achitarii taxei intr-o marime mai mare decit cea prevazuta de legislatia in vigoare; 2) restituirii cererii (plingerii) sau refuzului de a o receptiona in temeiul articolului 131 si 132 din prezentul cod; 3) clasarii procesului in prima si a doua instanta judecatoreasca pentru motivele, prevazute, prevazute la punctele 1 si 2 ale articolului 218 din prezentul cod; 4) cind cererii nu i s-a dat curs in prima si a doua instanta judecatoreasca pentru motivele, prevazute la punctele 1 si 2 ale articolului 220 din prezentului cod; 5) refuzului persoanei care a plotit taxa pentru intocmirea sau primirea documentelor pina la adresarea in instanta judecatoreasca; 6) achitarii taxei de stat pentru inregistrarea desfacerii casatoriei cu acordul comun al sotilor care nu au copii minori, daca desfacerea casatoriei nu a avut loc in legatura cu impacarea sotilor sau neprezentarea unuia dintre ei; 7) refuzului de acceptare a cererii de recurs; 8) in alte cazuri, stabilite de legislatia Republicii Moldova; Restituirea taxei de stat se efectueaza tinind cont de indexarea preturilor cu conditia ca cererea a fost depusa in instanta judecatoreasca in termene trei ani din ziua transferarii ei in buget. [In redactia Legii din 18.03.93] Articolul 88. Inlesniri la incasarea taxei de stat Sint scutiti de plata taxei de stat in instantele judecatoresti: 1) reclamantii (persoane fizice) - in actiunile de percepere a sumelor de retribuire a muncii si in alte pretentii legate de activitatea de munca; 2) reclamantii - in actiune ce decurg din dreptul de autor, precum si din dreptul pentru descoperire, inventie, propunere de rationalizare si pentru model industrial; 3) reclamantii - in actiune de incasare a pensiei alimentare; 4) reclamantii - in actiunile de incuviintare a adoptiei; [Pct. 4 introd. prin Legea N 980-XV din 12.04.2002] [Numer. modif. prin Legea N 980-XV din 12.04.2002] 5) reclamantii - in actiunile de recuperare a daunei, pricinuite prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si de decesul intretinatorului; 6) reclamantii - in cauzele de percepere a pagubei pricinuite prin poluarea mediului inconjurator si folosirea nerationala a resurselor naturale; 7) procurorii - in cazurile stabilite de legislatie privind apararea drepturilor altor persoane si a intereselor ocrotite de stat; 8) avocatii parlamentari - pentru cererile privind apararea intereselor petitionarilor ale caror drepturi si libertati constitutionale au fost incalcate; [Pct.7 introdus prin Legea nr.18 din 14.05.98] 9) prefectii - pentru cererile privind declararea invaliditatii unui act emis de o autoritate a administratiei publice locale; [Pct.8 introdus prin Legea nr.784-XIV din 03.02.2000] 10) partile - in litigiile vizind repararea prejudiciului cauzat persoanei in legatura cu condamnarea, tragerea la raspundere penala, arestarea ca mod de aplicare a masurii preventive, arestarea in calitate de sanctiune administrativa - toate aplicate nelegitim; [Pct.9) modificat prin Legea nr.136-XV din 10.05.2001] 11) organizatiile obstesti ale invalizilor, institutiile acestora, intreprinderile si asociatiile de instruire si productie - in toate actiunile; [In redactia Legii din 18.03.93] 12) reclamantii - in actiune pentru repararea, daunei materiale cauzate printr-o infractiune; [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 89. Scutirea de plata, aminarea, esalonarea achitarii taxei sau esalonarea achitarii taxei de stat In unele cazuri instanta judecatoreasca (judecatorul), tinind cont de situatia patrimoniala a cetateanului, este in drept sa-l exonereze integral sau partial de la plata taxei de stat, iar in cazul persoanelor juridice - sa decida aminarea sau esalonarea achitarii taxei de stat. Taxa de stat, de a carei plata reclamantul a fost scutit, se incaseaza de la reclamant proportional cu partea pretentiilor satisfacute. [In redactia Legii din 18.03.93] Articolul 90. Cheltuielile legate de judecarea pricinii Din cheltuielile legate de judecarea pricinii fac parte: 1) sumele care urmeaza sa fie platite martorilor si expertilor; 2) cheltuielile legate de efectuarea unei examinarii la fata locului; 3) cheltuielile in legatura cu cautarea piritului; 4) cheltuielile legate de executarea hotaririi instantei; 5) cheltuielile facute din contul statului pentru retribuirea muncii avocatului. [In redactia Ucazului din 1983] Articolul 91. Sumele care urmeaza sa fie platite martorilor, expertilor si traducatorilor Martorilor, expertilor si traducatorilor li se restituie cheltuielile de deplasare, de inchiriere a incaperilor in legatura cu prezentarea lor in instanta de judecata, li se platesc diurne, precum si recompensa pentru sustragerea de la ocupatia lor obisnuita, in modul stabilit de Guvern. Expertii si traducatorii primesc o recompensa pentru munca efectuata din insarcinarea instantei de judecata, daca aceasta munca nu intra in sfera atributiilor lor de serviciu. [In redactia Legii nr.1147-XII din 04.08.92] Articolul 92. Incasarea de la plati a sumelor ce urmeaza sa fie platite martorilor si expertilor Sumele ce urmeaza sa fie platite martorilor si expertilor sau necesare pentru plata cheltuielilor in vederea efectuarii examinarii la fata locului se depun anticipat de partea care a facut cererea respectiva. Daca cererea mentionata s-a facut de ambele parti sau daca citarea martorilor si expertilor ori examinarea la fata locului se face din initiativa instantei, sumele necesare se depun pe parti in proportii egale. Sumele enumerate in prezentul articol nu se depun de catre partea scutita de plata cheltuielilor de judecata. Articolul 93. Plata sumelor cuvenite martorilor, expertilor si traducatorilor Instanta de judecata plateste sumele cuvenite martorilor, expertilor si traducatorilor, dupa ce acestia si-au indeplinit indatoririle. Aceste sume li se platesc martorilor si expertilor chiar daca nu au fost incasate de la parti. Modul de plata si marimea sumelor care urmeaza sa fie platite se stabilesc de legislatia Republicii Moldova. Articolul 94. Repartizarea cheltuielilor de judecata intre parti Instanta de judecata obliga partea ale carei pretentii au fost respinse, chiar daca a fost scutita de plata cheltuielilor de judecata, ce urmeaza sa fie facute venit la stat, sa plateasca partii cistigatoare toate cheltuielile de judecata facute in legatura cu judecarea pricinii. Daca actiunea a fost admisa in parte, reclamantului i se acorda cheltuieli de judecata proportional cu marimea pretentiilor admise de instanta, iar piritului - proportional cu acea partea a pretentiilor reclamantului, care a fost respins. Daca instanta superioara, fara sa trimita pricina spre o noua judecata, va modifica hotarirea anterioara sau va da o noua hotarire, ea va schimba corespunzator repartizarea cheltuielilor de judecata. [In redactia Legii din 18.03.93] Articolul 94/1. Acordarea de asistenta juridica gratuita cetatenilor Judecatorul, atunci cind pregateste dosarul pentru dezbaterile judiciare sau instanta judecatoreasca, cind examineaza cauza, este in drept, tinind cont de situatia patrimoniala a cetateanului, sa-l scuteasca pe deplin sau partial de plata pentru asistenta juridica si sa raporteze pe seama statului cheltuielile pentru retribuirea muncii avocatului. Marimea sumelor, ce urmeaza a fi platite biroului de asistenta juridica, se stabileste in conformitatea cu normele, ce reglementeaza plata pentru asistenta juridica, acordata cetatenilor de catre colegiile de avocati. Hotarirea judecatorului sau incheierea instantei judecatoresti cu privire la scutirea deplina sau partiala a cetateanului de plata pentru asistenta juridica se trimite spre executare, concomitent, biroului de asistenta juridica si organului financiar de la locul unde se afla instanta judecatoreasca. [In redactia Ucazului din 1983] Articolul 94/2. Repartizarea cheltuielilor legate de examinarea plingerii Cheltuielile legate de examinarea plingerii pot fi puse de catre instanta judecatoreasca pe seama cetateanului, daca instanta judecatoreasca adopta o hotarire prin care refuza satisfacerea plingerii lui, ori pe seama organului administratiei de stat sau persoanei oficiale, daca constata ca actiunile acestui organ sau ale acestei persoane oficiale sint nelegale. [In redactia Legii nr.501-XII din 15.02.91] Articolul 95. Plata cheltuielilor pentru asistenta juridica Instanta de judecata obliga partea ale carei pretentii au fost respinse sa plateasca partii cistigatoare cheltuielile pentru asistenta acordata de avocatul (reprezentantul) care a participat la proces, confirmate in acordul incheiat cu avocatul (reprezentantul)." [Art.95 in redactia Legii nr.1340-XIII din 08.10.97] [Art.95 in redactia Legii din 09.12.94] Articolul 96. Plata de despagubiri pentru pierderea timpului de munca Instanta poate obliga partea care a intentat cu reacredinta o actiune neintemeiata sau care a pornit cu reacredinta o contraactiune sau cere se opune insistent examinarii si solutionarii juste si rapide a pricinii sa plateasca in folosul celeilalte parti, pentru pierderea efectiva a timpului de munca, despagubirii in raport cu cistigul mediu, dar nu mai mult de cinci la suta in valoarea pretentiilor admise. Articolul 97. Repartizarea cheltuielilor de judecata in cazul renuntarii la actiune si al tranzactiei de impacare Daca reclamantul renunta la actiune, piritul nu-i restituie cheltuielile. Totusi, daca reclamantul nu-si sustine pretentiile din cauza ca au fost satisfacute de buna voie de catre pirit dupa intentarea actiunii, instanta, la cererea reclamantului, il obliga pe pirit sa plateasca toate cheltuielile de judecata facute de reclamant in legatura cu procesul, precum si suma platita avocatului pentru asistenta juridica. Daca la incheierea tranzactiei de impacare partile nu au prevazut in ce fel vor fi repartizate cheltuielile de judecata si suma cuvenita avocatului, pentru asistenta juridica, instanta rezolva aceasta chestiune in conformitate cu articolele 94, 95 si 99 din prezentul cod. Articolul 98. Restituirea cheltuielilor de judecata facute de parti In cazul cind se respinge complet sau partial o actiune, intentata de organele procurorului, precum si de organele administratiei de stat, de sindicate, la intreprinderi, institutii, organizatii de stat, de colhozuri de alte organizatii cooperatiste, de asociatiile lor, de alte organizatii obstesti sau de cetateni aparte, care s-au adresat instantei judecatoresti pentru apararea drepturilor si a intereselor, ocrotite de lege, ale altor persoane (articolul 5 din prezentul cod), piritului i se restituie din mijloacele bugetului cheltuielile de judecata, pe care le-a suportat, in intregime sau proportional cu acea parte a pretentiilor reclamantului, care i-a fost respinsa. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Daca se respinge actiunea intentata unui pirit potrivit cu prevederile alineatului al treilea al articolului 38 din prezentul cod, cheltuielile de judecata i se restituie din mijloacele bugetului. In caz de admitere a actiunii de ridicare a sechestrului pus pe bunuri, cheltuielile de judecata i se restituie reclamantului din mijloacele bugetului. Articolul 99. Restituirea catre stat a cheltuielilor de judecata Cheltuielile legate de examinarea cauzei si taxa de stat, de plata carora reclamantul a fost scutit, se incaseaza de la pirit proportional cu partea din pretentii ce a fost admisa, spre a fi facute venit la stat. [In redactia Ucazului din 06.01.83] In caz de respingere a actiunii cheltuielile facute de instanta in legatura cu judecarea pricinii se incaseaza de la reclamant si se trec venit la stat. Daca actiunea a fost admisa in parte, iar piritul este scutit de plata cheltuielilor de judecata, cheltuielile facute de instanta in legatura cu judecarea pricinii se incaseaza, spre a fi facute venit la stat, de la reclamantul, care nu este scutit de plata cheltuielilor de judecata proportional cu partea pretentiilor care a fost respinsa. Daca ambele parti au fost scutite de plata cheltuielilor de judecata cheltuielile facute de instanta in legatura cu judecarea pricinii cad in sarcina statului. In cazul cind se fac investigatii pentru gasirea unei persoane, care se eschiveaza de la plata sumelor cuvenite, instanta dispune ca aceasta persoana sa plateasca cheltuielile facute in legatura cu aceste investigatii si le trece venit la stat. Articolul 100. Atacarea incheierilor date asupra chestiunilor legate de cheltuielie de judecata Impotriva incheierii date de instanta asupra cheltuielilor legate de cheltuielile de judecata se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL OPTULEA INSTIINTARILE SI CHEMARILE IN INSTANATA DE JUDECATA Articolul 101. Citatiile Instanta comunica prin citatie participantilor la proces si reprezentantilor organizatiilor obstesti, ai colectivelor de munca data si locul sedintei sau efectuarii unor acte de procedura. Martorii, expertii si traducatorii sint de asemnea chemati in instanta prin citatie. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Participantilor la proces, reprezentantilor organizatiilor obstesti, ai colectivelor de munca citatiile se inmineaza din vreme pentru ca sa aiba timp suficient de a se prezenta la termen in fata instantei si de a se pregati pentru proces. [In redactia Ucazului din 06.05.82] In toate cazurile citatia trebuie sa fie inminata piritului cu cel putin trei zile inaintea sedintei de judecata. Citatia se trimite persoanei care este instiintata sau chemata in instanta la adresa aratsta de parte sau de alt participant la proces, Daca persoana nu locuieste de fapt la adresa comunicata instantei de judecata, citatia poate fi trimisa la locul ei de munca. Articolul 102. Cuprinsul citatiei Citatia trebuie sa cuprinda: 1) numele, prenumele (denumirea) si adresa exacta a celui citat. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 2) denumirea si adresa exacta a instantei de judecata; 3) aratarea locului si datei prezentarii; 4) denumirea pricinii pentru care se face citarea; 5) in ce calitate este chemat adresatul; 6) propunerea adresata participantului la proces de a prezenta toate dovezile de care dispune in legatura cu pricina; 7) aratarea ca persoana care a primit citatia din cauza absentei adresatului este obligata s-o inmineze acestuia indata ce va fi posibil; 8) aratarea urmarilor neprezentarii. Odata cu citatia, judecatorul trimite piritului o copie de pe cererea de chemare in judecata si, in cazurile necesare, copiile documentelor anexate la cerere, iar reclamantului - o copie de pe explicatia scrisa a piritului, daca acesta a remis-o instantei. Articolul 103. Expedierea citatiilor Citatia se trimite prin posta sau prin curier. Data cind citatia a fost inminata adresatului se noteaza atit pe citatia ce i se inmineaza, cit si pe cel de al doilea exemplar al ei, care urmeaza sa fie restituit instantei. Judecatorul poate, cu consimtamintul participantului la proces, sa-i dea la mina citatia pentru a o remite unei alte persoane, care trebuie instiintata sau chemata in legatura cu privina. Persoana, careia judecatorul i-a dat insarcinarea sa inmineze citatia, este obligata sa restituie cel de-al doilea exemplar al citatiei cu semnatura de primire a adresatului. Articolul 104. Inminarea citatiilor Citatia se inmineaza personal celui chemat, acesta va semna de primire pe cel de al doilea exemplar al citatiei, care urmeaza sa fie restituit instantei de judecata. Citatia adresata unei intreprinderi, institutii, organizatii de stat, colhoz, alte organizatii cooperatiste, asociatii, alte organizatii obstesti se inmineaza persoanei oficiale respective, care semneaza de primire pe cel de al doilea exemplar al citatiei. Daca persoana care urmeaza sa inmineze citatia nu-l va gasi la domiciliu sau la locul de munca pe cetatenul ce trebuie instiintat sau chemat in legatura cu pricina, citatia se inmineaza unuia din membrii adulti ai familiei care locuieste impreuna cu dinsul, iar in lipsa acestora - organizatiei de exploatare a locuintelor, primariei satului (comunei) sau orasului ori administratiei locului de munca. In cazurile aratate persoana care a primit citatia este obligata sa arate pe cel de al doilea exemplar al citatiei numele, prenumele, raporturile sale cu adresatul (sot, tata, mama, fiica s.a.m.d.) sau functia ce o ocupa. Persoana care a primit citatia este obligata, imediat ce va fi posibil, s-o inmineze adresatului. [In redactia Legii RM nr.942-XIII din 18.07.96 - Monitorul oficial al [RM, nr.81-82 din 19.12.96, art.763. In caz de absenta temporara a adresatului, persoana care urmeaza sa inmineze citatia noteaza pe cel de al doilea exemplar al citatiei locul unde a plecat adresatul si pe cind se asteapta reintoarcerea lui. Aceste date trebuie sa fie confirmate si atestate de organizatia de exploatare a locuintelor, de primaria satului (comunei) sau orasului ori de administratia locului de lucru al adresatului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 105. Refuzul de a primi citatia Daca adresatul refuza sa primeasca citatia, persoana care urmeaza s-o inmineze face mentunea respectiva pe citatie si o restituie instantei de judecata. Mentiunea cu privire la refuzul adresatului de a primi citatia se atesta de organizatiile de exploatare a locuintelor, organelor afacerilor interne, primariile satelor (comunelor) sau oraselor ori de administratia locului de munca al adresatului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Refuzul de a primi citatia nu impiedica judecarea pricinii. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 106. Obligatia de a comunica instantei de judecata schimbarea adresei in cursul procesului Daca participantul la proces isi schimba adresa in cursul procesului el este obligat sa comunice instantei noua adresa. In lipsa unei asemenea comunicari citatia se trimite la ultima adresa cunoscuta instantei si este considerata inminata, chiar daca adresatul nu mai locuieste la aceasta adresa. Pentru neindeplinirea obligatiei de a comunica instantei de judecata schimbarea adresei in cursul procesului instanta de judecata are dreptul sa le aplice persoanelor participante la proces si reprezentantilor o amenda de pina la douazeci si cinci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 1985] Articolul 107. Actele instantei de judecata, cind locul de aflare a piritului nu este cunoscut Daca locul unde se afla de fapt piritul nu este cunoscut, instanta incepe judecarea pricinii, dupa ce primeste citatia cu mentiunea, care aresta primirea ei de catre administratia de imobil sau sau primaria satului (comunei) sau orasului ultimului domiciliu cunoscut al piritului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca locul de aflare a piritului nu este cunoscut, in pricinile pentru plata pensiilor de intretinere (alimente) si de reparare a daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamate a sanatatii, precum si prin moartea sustinatorului, instanta de judecata este obligata sa ordone cautarea piritului. Afara de aceasta, instanta are dreptul sa ordone cautarea piritului, cind nu este cunoscut locul de aflare a lui, in actiunile intentate cetatenilor de catre intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti. Cautarea piritului se face de catre organe de politie pe baza unei incheieri a instantei. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Cheltuielile in legatura cu cautarea piritului se incaseaza de la pirit in folosul statului. [In redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL NOUALEA TERMENELE DE PROCEDURA [Art.108 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 109. Calcularea termenelor de procedura Actele de procedura se efectueaza in termenele prevazute de lege. In cazurile cind termenele de procedura nu sint prevazute de lege, ele se fixeaza de catre instanta. Termenele pentru efectuarea actelor de procedura se determina printr-o data calendaristica precisa, prin precizarea unui fapt care trebuie sa se produca numaidecit sau dupa o perioada de timp. In ultimul caz actul poate fi efectuat in cursul intregii perioade. Termenul de procedura, statornicit pe ani, luni sau zile, incepe sa curga a doua zi dupa data calendaristica sau dupa ce s-a produs faptul, care determina inceputul lui. Articolul 110. Expirarea termenelor de procedura Termenul statornicit pe ani expira in luna si ziua respectiva ale ultimului an al termenului. Termenul statornicit pe luni expira in luna si ziua respectiva ale ultimei luni a termenului. Daca termenul statornicit pe luni se sfirseste intr-o luna care nu are ziua respectiva, termenul expira in ultima zi a acestei luni. In cazurile cind ultima zi a termenului cade intr-o zi nelucratoare, ca zi de expirare a termenului este considerata ziua lucratoare ce urmeaza. Actul de procedra, pentru a carui efectuare este fixat un termen, poate fi indeplinit pina la ora douazeci si patru a ultimei zile a termenului. Totusi, daca actul trebuie sa fie efectuat in instanta de judecata, termenul este considerat expirat la ora, cind, potrivit regulilor stabilite, la instanta se termina lucrul. Daca cererea de recurs, documentele sau sumele de bani au fost depuse la posta sau la telegraf inainte de ora douazeci si patru a ultimei zile a termenului, actul se considera indeplinit in termen. Articolul 111. Efectele neindeplinirii actului de procedura in termen Dreptul de efectuare a actelor de procedura inceteaza odata cu expirarea termenului prevazut de lege sau fixat de catre instanta de judecata. Cererile de recurs si documentele depuse dupa expirarea termenului de procedura nu se examineaza. Articolul 112. Suspendarea termenelor de procedura Curgerea tuturor termenelor de procedura se suspenda odata cu suspendarea procesului. Suspendarea termenelor incepe din momentul aparitiei imprejurarilor, ca re au servit drept temei pentru suspendarea procesului. Din ziua redeschiderii procesului termenele de procedura continua sa curga. Articolul 113. Prelungirea termenelor de procedura La cererea participantilor la proces instanta de judecata poate prelungi termenele fixate de dinsa. Articolul 114. Repunerea in termen Persoanele care din motive considerate de instanta ca intemeiate nu au indeplinit un act de proceduta in termenul fixat de lege, pot fi repuse in termen. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Cererea de repunere in tern se depune la instanta de judecata, la care urma sa se efectueze actul de procedura, si se examineaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica solutionarea chestiunii puse in fata instantei. Odata cu cererea de repunere in termen trebuie sa fie efectuat si actul de procedura (sa fie depusa cererea de recurs sau prezentate documentele s.a.m.d.), care nu a fost indeplinit in termen. Impotriva incheierii instantei prin care s-a respins cererea de repunere in termen se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL ZECELEA AMENZILE JUDECATORESTI Articolul 115. Aplicarea amenzilor judecatoresti Amenzile judecatoresti se aplica de instanta in cazurile si in proportiile prevazute de prezentul cod. Amenzile aplicate de instanta persoanelor oficiale de la intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, din colhozuri si din alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti se incaseaza din mijloacele acestor persoane. [In redactia Ucazului din 06.05.82] O copie de pe incheierea de aplicare a amenzii se trimite persoanei amendate. Articolul 116. Anularea sau micsorarea amenzii Persoana careia i s-a aplicat o amenda poate cere aceleiasi instante in curs de zece zile din momentul cind s-a inminat copia de pe incheierea instantei privitor la aplicarea amenzii, sa anuleze sau sa micsoreze amenda. Instanta de judecata solutioneaza chestiunea anularii sau micsorarii amenzii in sedinta, cu citarea persoanei interesate. Dar neprezentarea acestei persoane nu impiedica examinarea cererii. Impotriva incheierii instantei prin care s-a respins cererea de anulare sau de micsorare a amenzii se poate face recurs, iar daca se contesta hotarirea in apel,incheierea se contesta impreuna cu hotarirea. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 TITLUL AL DOILEA PROCEDURA IN FATA PRIMEI INSTANTE A. ACTIUNEA CIVILA CAPITOLUL AL UNSPREZECELEA COMPETENTA JURISDICTIONALA Articolul 117. Competenta jurisdictionala in pricinile civile Privinile civile in prima instanta se judeca de instantele de judecata in modul prevazut de lege. Instantele judecatoresti militare judeca actiunile civile ale unitatilor militare, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor, asociatiilor, organizatiilor obstesti, precum si cele ale cetatenilor cu privire la restituirea daunei materiale, cauzate acestora de o infractiune militara. Curtea Suprema de Justitie are dreptul sa retraga orice pricina civila de la instantele de judecata ierarhic inferioare si s-o judece in prima instanta. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] Articolul 118. Intentarea actiunii la instanta domiciliului piritului Actiunea se itenteaza la instanta domiciliului piritului. Actiunea impotriva unei persoane juridice se intenteaza la instanta sediului organului persoanei juridice. Articolul 119. Competenta la alegerea reclamantului Actiunea impotriva piritului, al carui domiciliu nu este cunoscut, poate fi intentata la instanta locului de aflare a bunurilor lui sau la instanta ultimului lui domiciliu cunoscut. Actiunea impotriva piritului, care nu are domiciliu in Republica Moldova, poate fi itentata la instanta locului de aflare a bunurilor lui sau la instanta ultimului lui domiciliu cunoscut din Republica Moldova. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Actiunea care izvoraste din activitatea unei filiale a persoanei juridice poate fi intentata de asemenea la instanta sediului filialei. Actiunile pentru plata pensiei de intretinere (alimente), actiunile pentru stabilirea paternitatii, actiunile muncitorilor si slujbasilor, care izvorasc din raporturile juridice de munca, actiunile itentate de colhoznici impotriva colhozurilor pentru plata muncii, actiunile care izvorasc din dreptul de autor si din dreptul de inventator, pot fi intentate si la instanta domiciliului reclamantului. [In redactia Ucazului din 23.05.74] Actiunile pentru repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si in legatura cu pierderea intretinatorului pot fi intentate de reclamant si la instanta domiciliului sau ori la instanta locului de cauzare a daunei. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Actiunile pentru repararea daunei cauzate bunurilor unui cetatean sau ale unei persoane juridice se pot intenta si la instanta locului de cazare a daunei. Actiunea impotriva mai multor piriti, care au domicilii diferite, se intenteaza la instanta domiciliului unuia din ei. Actiunile izvorite din contractele in care este aratat locul de executare pot fi intentate si la instanta locului de executare a contractului. Actiunile de divort cu persoane, recunoscute, in modul stabilit, ca fiind absente fara veste, incapabile din cauza unei boli pshihice sau a debilitatii mintale, precum si cu persoane condamnate pentru infractiunile savirsite la privatiune de libertate pe un termen de cel putin trei ani, pot fi intentate la locul de trai al reclamantului. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Actiunile de desfacere a casatoriei se pot intenta la instanta domiciliului reclamantului si cind pe linga el se afla copii minori sau cind plecarea reclamantului la instnta domiciliului piritului intimpina greutati din cauza starii sanatatii lui. [In redactia Ucazului din 12.10.66] Actiunile pentru restabilirea drepturilor la munca, la pensie si la locuinta, pentru restituirea bunurilor sau a costului lor, actiunile legate de repararea daunei, cauzate unui cetatean prin condamnare ilegala, prin tragere ilegala la raspundere penala, prin aplicarea ilegala a arestului in calitate de masura de reprimare ori prin aplicarea ilegala a sanctiunii administrative sub forma de arest pot fi intentate si la locul de trai al reclamantului. [Alin. modificat prin Legea nr.136-XV din 10.05.2001] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Reclamantului poate face alegere intre instantele care, in corespundere cu prezentul articol, sint competente sa judece pricina. Articolul 120. Competenta exceptionala Actiunile privitoare la dreptul asupra unei cladiri, la ridicarea sechestrului pus pe bunuri, la stabilirea modului de folosire a lotului de pamint sint de competenta instantei locului unde se afla bunurile sau lotul de pamint. Actiunile creditorilor defunctului, itentate inainte de acceptarea succesiunii de catre mostenitori, sint de competenta instantei locului, unde se afla bunurile succesorale sau partea lor principala. Actiunile impotriva carausilor, ce izvorasc dintr-un contract de transport de marfuri, de pasageri sau de bagaje, se intenteaza la instanta sediului administratiei organizatiei de transport fata de care s-au formulat pretentii potrivit cu normele procedurale existente. Articolul 121. Competenta contractuala Partile pot schimba prin conventie competenta teritoriala pentru pricina data. Competenta stabilita prin articolul 120 din prezentul cod nu poate fi schimbata prin invoiala partilor. Articolul 122. Competenta in actiunile civile izvorite din pricini penale Actiunea civila care izvoraste dintr-o pricina penala, daca nu a fost pornita sau solutionata in cursul procesului penal, se intenteaza potrivit cu normele procedurii civile, dupa regulile de competenta stabilita de prezentul cod. Articolul 123. Competenta in cererile reconventionale Cererea reconventionala, indiferent de instanta competenta s-o judece, se face la instanta care judeca actiunea principala. Articolul 124. Stramutarea pricinilor de la o instanta de judecata la o alta instanta de judecata Pricina pe care instanta a retinut-o spre judecare, cu respectarea regulilor de competenta, trebuie sa fie solutionata tot de ea in fond, chiar daca ulterior ar fi competenta s-o judece alta instanta. Instanta stramuta pricina spre judecare la o alta instanta: 1) daca considera, ca pricina data poate fi solutionata mai repede, mai complet si sub toate aspectele de o alta instanta, in special de instanta locului unde se afla majoritatea dovezilor; 2) daca piritul, al carui domiciliu nu era cunoscut mai inainte, va cere stramutarea pricinii la instanta domiciliului sau; 3) daca dupa recuzarea unuia sau mai multor judecatori inlocuirea lor in instanta respectiva devine imposibila; 4) daca in cursul judecarii pricinii la instanta respectiva s-a constatat, ca ea a fost retinuta spre judecare cu incalcarea regulilor de competenta. Stramutarea unei pricini de la o instanta la alta instanta de acelasi grad pentru motivele aratate in prezentul articol se face pe baza unei incheieri, date de instanta de judecata dupa expirarea termenului stabilit pentru a se face recurs impotriva acestei incheieri, iar in cazul cind s-a facut recurs - dupa ce instanta superioara va da o incheiere de respingere a recursului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 125. Conflictul de competenta Cind doua sau mai multe instante se recunosc competente a judeca aceeasi pricina sau prin hotariri definitive s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina, conflictul de competenta se judeca de instanta ierarhic superioara comuna. Conflictul de competenta, ivit intre doua sau mai multe judecatorii care nu tin de acelasi tribunal sau intre o judecatorie si un tribunal, sau intre tribunale, se judeca de Curtea de Apel. Conflictul de competenta, invit intre tribunal si Curtea de Apel, se judeca de Curtea Suprema de Justitie. Instanta competenta sa judece conflictul va hotari, fara citarea partilor, cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 126. Stramutarea pricinilor de catre Curtea Suprema de Justitie Curtea Suprema de Justitie, la cererea motivata a partilor si a altor participanti la proces, la propunerea presedintelui instantei de judecata sau din oficiu, este in drept sa stramute orice pricina la o alta instanta sau s-o ia pentru judecare in prima instanta in procedura sa. Incheierea asupra stramutarii pricinii nu este supusa nici unei cai de atac. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.127 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL DOISPREZECELEA CHEMAREA IN JUDECATA Articolul 128. Forma si continutul cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata se depune la instanta in scris. Cererea trebuie sa cuprinda: 1) denumirea instantei, careia ii este adresata; 2) numele reclamantului si domiciliul lui sau, daca reclamantul este o persoana juridica, - sediul lui, precum si numele reprezentantului si adresa acestuia, daca cererea se depune de reprezentant; 3) numele piritului, domiciliul lui sau, daca piritul este o persoana juridica, - sediul lui; 4) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiza cererea, precum si a dovezilor pe care se sprijina fiecare pretentie. Cind se cere dovada cu martori, se arata numele, prenumele si domiciliul martorilor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 5) pretentiile reclamantului; 6) aratarea valorii actiunii, daca pretuirea obiectului ei este cu putinta; 7) enumerarea documentelor anexate la cerere. In cazul in care se prevede solutionarea prealabila a litigiului pe cale extrajudiciara, in cerere se vor indica masurile de transare a litigiului in modul prevazut, cu indicarea datei in care celeilalte parti i-a fost expediata propunerea de transare, precum si datei in care a fost primit raspunsul la aceasta propunere, motivele din care sint respinse argumentele expuse in raspuns, in procesul-verbal al divergentelor sau in alte documente. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Cererea de chemare in judecata se semneaza de reclamant sau de reprezentantul lui. La cererea depusa de reprezentant trebuie sa se anexeze procura sau un alt document, care sa ateste imputernicirile date reprezentantului. In pricinile economice la cererea de a obliga sa incheie contractul se anexeaza proiectul contractului, precum si dovezi ca au fost luate masuri de solutionare prealabila a litigiului pe cale extrajudiciara cu fiecare din parti. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 129. Copiile de pe cereri si de pe celelalte documente Cererea se depune la instanta de judecata insotita de atitea copii, citi piriti sint. Cind dovada se face prin inscrisuri, la cerere se vor alatura atitea copii citi piriti sint si pentru instanta. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 130. Intrunirea si despartirea mai multor pretentii din cerere Reclamantul are dreptul intr-o singura cerere de chemare in judecata sa formuleze mai multe pretentii daca acestea sint legate intre ele prin temeiuri comune de aparitie sau prin dovezi, iar in pricinile economice, daca impreuna alcatuiesc o suma nu mai mica de zece lei. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Judecatorul care primeste cererea are dreptul sa separe intr-un proces aparte una sau mai multe pretentii cuprinse in ea, daca considera ca judecarea lor separata ar fi mai rationala. In cazul cind pretentiile sint formulate de mai multi reclamanti sau fata de mai multi piriti, judecatorul care primeste cererea are dreptul sa separe intr-un proces aparte una sau mai multe pretentii, daca considera, ca judecarea lor separata ar fi mai rationala. Daca constata, ca inaintea instantei date se afla mai multe pricini de aceeasi natura, la care participa aceleasi parti, sau mai multe pricini decurgind din actiunile intentate de un singur reclamant diferitilor piriti sau de diferiti reclamanti aceluiasi pirit, judecatorul are dreptul sa intruneasca aceste pricini intr-una singura spre a le judeca impreuna, daca asemenea intrunire ar duce la o solutionare mai rapida si mai justa a litigiilor. Articolul 131. Primirea cererilor in judecata si refuzul de a le primi in pricinile civile Judecatorul solutioneaza chestiunea primirii cererilor de chemare in judecata in pricinile civile. Judecatorul refuza primirea cererii: 1) daca cererea nu urmeaza sa fie examinata in instantele judecatoresti; 2) daca persoana interesata, care s-a adresat instantei judecatoresti, nu a respectat procedura de solutionare prealabila a cauzei pe cale extrajudiciara, procedura stabilita de lege pentru cauzele de categoria respectiva; 3) daca exista o hotarire sau incheiere judecatoreasca definitiva, prin care a fost admisa renuntarea reclamantului la actiune sau a fost intarita tranzactia de impacare a partilor privind un litigiu intre aceleasi parti asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri; 4) daca instanta a primit spre judecare un litigiu intre aceleasi parti asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri; 5) daca actiunea este intentata impotriva unui agent economic deja lichidat. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 6) daca partile au incheiat o intelegere, ca litigiul sa fie judecat de arbitrii alesi; 7) daca instanta data nu este competenta sa judece pricina; 8) daca cererea a fost facuta de o persoana incapabila; 9) daca cererea in numele persoanei interesate a fost depusa de catre o persoana, care nu are imputerniciri de a duce procesul; 10) daca actiunea este intentata de un agent economic sau impotriva unui agent economic care, in conformitate cu legea, nu poate fi reclamant sau pirit in asemenea litigii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] In cazul cind refuza primirea cererii, judecatorul da o incheiere motivata in acest sens. In incheiere judecatorul este obligat sa arate carui organ trebuie sa se adreseze petitionarul, daca pricina nu este de competenta instantei, sau cum trebuie sa fie inlaturate imprejurarile, care impiedica pornirea pricinii. Incheierea judecatorului, prin care acesta refuza primirea cererii, se inmineaza petitionarului si totodata i se restituie documentele depuse. Refuzul judecatorului de a primi cererea pentru motivele prevazute de punctele 2, 7, 8 si 9 ale acestui articol nu impiedica partea sa adreseze din nou instantei o cerere privind aceeasi pricina dupa ce va fi fost inlaturata incalcarea comisa. Impotriva incheierii prin care judecatorul refuza primirea cererii se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 132. Cazuri cind nu se da curs cererii Judecatorul, in termen de 5 zile dupa primirea cererii de chemare in judecata, stabilind ca cererea a fost depusa fara respectarea cerintelor expuse in articolele 128 si 129 din prezentul cod sau ca nu s-a platit taxa de stat, cu exceptia cazurilor prevazute la art.84 alin.1 pct.1), pronunta o incheiere de a nu da curs cererii, comunicind aceasta reclamantului si acordindu-i un termen pentru indreptarea neajunsurilor. [Alin.1 art.132 completat prin Legea nr.1444 din 26.12.97] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca in conformitate cu indicatiile judecatorului si in termenul stabilit reclamantul va indeplini toate cerintele enumerate in articolele 128 si 129 din prezentul cod si va plati taxa de stat, cererea este considerata depusa in ziua cind a fost prezentata pentru prima data la instanta de judecata. In caz contrar cererea este considerata ca nedepusa si se restituie reclamantului. Articolul 133. Cererea reconventionala Piritul are dreptul odata cu referinta sa depuna cerere reconventionala cel mai tirziu la prima zi de infatisare pentru pregatirea prejudiciara. Cind reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune in termenul stabilit de instanta. Cererea reconventionala depusa dupa expirarea termenului indicat in alineatul intii al prezentului articol se judeca separat, afara de cazul cind ambele parti sint de acord sa examineze cererile impreuna sau examinarea separata este imposibila. Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata si se judeca odata cu cererea initiala. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 134. Conditiile pentru primirea cererii reconventionale Judecatorul primeste cererea reconventionala: 1) daca ea urmareste compensarea pretentiei initiale; 2) daca admiterea cererii reconventionale exclude in totul sau in parte admiterea cererii principale; 3) daca intre cererea reconventionala si cea principala exista o legatura reciproca si judecarea lor simultana ar duce la o solutionare mai rapida si mai justa a litigiului. CAPITOLUL AL TREISPREZECELEA ASIGURAREA ACTIUNII Articolul 135. Temeiul pentru asigurarea actiunii Instanta sau judecatorul poate, la cererea participantilor la proces sa ia masuri pentru asigurarea actiunii. Asigurarea actiunii se admite in orice stadiu al procesului, daca neluarea masurilor de asigurare ar putea ingreuia sau ar putea face imposibila executarea hotaririi in instanta de judecata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 136. Masurile de asigurare a actiunii In vederea asigurarii actiunii instanta sau judecatorul poate: 1) sa ordone punerea unui sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani care apartin piritului si care se afla la el sau la alte persoane; 2) sa interzica piritului de a savirsi anumite acte; 3) sa interzica altor persoane de a transmite bunuri piritului sau de a indeplini fata de el alte obligatii; 4) sa suspende vinzarea bunurilor sechestrate, daca se face cererea de ridicare a sechestrului pus pe ele; 5) sa suspende urmarirea ce se face pe baza unui document investit cu formula executorie, contestat de debitor prin actiune, daca o asemenea contestatie este admisa de legislatie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Instanta sau judecatorul poate admite mai multe forme de asigurare a actiunii, cu conditia, ca suma lor totala sa nu depaseasca valoarea actiunii. In caz de incalcare a interdictiilor, aratate in punctele 2 si 3 ale prezentului articol, persoanelor vinovate li se va aplica, pe baza unei incheieri a instantei de judecata, o amenda de la zece la douazeci si cinci de salarii minime. Afara de aceasta, reclamantul are dreptul sa ceara de la aceste persoane repararea pagubelor, cauzate prin neexcutarea incheierii date de instanta cu privire la asigurarea actiunii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 20.02.85] Articolul 137. Inlocuirea unei forme de asigurare a actiunii cu alta forma Se admite inlocuirea unei forme de asigurare a actiunii cu alta forma. Chestiunea inlocuirii unei forme de asigurare a actiunii cu alta forma se solutioneaza de judecator sau de instanta in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea chestiunii privind inlocuirea asigurarii actiunii. In caz de asigurare a unei actiuni, prin care se cere plata unei sume de bani, piritul are dreptul ca in locul masurilor de asigurare admise sa consemneze pe contul de depozit al instantei suma respectiva. Articolul 138. Examinarea cererii de asigurare a actiunii Cererea de asigurare a actiunii se solutioneaza de judecatorul sau de instanta care judeca pricina in aceeasi zi, fara a-l instiinta pe pirit si pe ceilalti participanti la proces. Articolul 139. Executarea incheierii de asigurare a actiunii Incheierea de asigurare a actiunii se aduce la indeplinire imediat, in conformitate cu dispozitiile privitoare la executarea hotaririlor instantei de judecata. Articolul 140. Anularea masurii de asigurare a actiunii Masura de asigurare a actiunii poate fi anulata de aceeasi instanta de judecata. Chestiunea anularii masurii de asigurare a actiunii se solutioneaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei. Neprezentarea acestor persoane nu impiedica examinarea chestiunii anularii masurii de asigurare a actiunii. In caz de respingere a actiunii masurile admise pentru asigurarea actiunii se mentin pina in momentul, cind hotarirea devine definitiva. Dar instanta poate, odata cu pronuntarea hotaririi sau dupa pronuntarea ei, sa dea o incheiere de anulare a masurii de asigurare a actiunii. Masura de asigurare a actiunii poate fi anulata la cererea piritului daca instanta judecatoreasca, in actiunile legate de protectia proprietatii intelectuale, nu a luat o hotarire definitiva in termen de 31 de zile calendaristice de la data luarii masurilor pentru asigurarea actiunii. [Art.140 completat prin Legea nr.1079-XIV din 23.06.2000] Articolul 141. Atacarea incheierilor cu privire la asigurare actiunii Impotriva tuturor incheierilor privitoare la asigurarea actiunii se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca incheierea privitoare la asigurarea actiunii a fost data fara instiintarea persoanei care a facut recursul, termenul pentru depunerea recursului se calculeaza din ziua cind aceasta persoana a aflat despre incheiere. Depunerea recursului impotriva incheierii de asigurare a actiunii nu suspenda executarea acestei incheieri. Recursul impotriva incheierii de anulare a masurii de asigurare a actiunii sau de inlocuirea a unei forme de asigurarea cu alta forma suspenda executarea incheierii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 142. Repararea pagubelor cauzate piritului prin asigurarea actiunii Admitind asigurarea actiunii, instanta sau judecatorul poate cere reclamantului sa dea o asigurare a eventualelor pagube care ar putea fi cauzate piritului. Dupa ce hotarirea prin care s-a respins actiunea devine definitiva, piritul are dreptul sa ceara reclamantului repararea pagubei ce i-a fost cauzata prin masurile de asigurare a actiunii, admise la cererea reclamantului. CAPITOLUL AL PAISPREZECELEA PREGATIREA PRINCINILOR CIVILE PENTRU DEZBATERILE JUDICIARE Articolul 143. Actele judecatorului in vederea pregatirii pricinii pentru dezbaterile judiciare In scopul asigurarii judecarii juste a pricinii, judecatorul, dupa primirea cererii de chemare in judecata, pregateste pricina pentru dezbaterile judiciare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Incheierea privind pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare se da de catre judecator personal, fara instiintarea participantilor la proces, in termen de 5 zile de la primirea cererii. Judecatorul va indeplini urmatoarele actiuni: 1) va stabili ziua infatisarii si va cita partile inaintea instantei astfel ca, de la data primirii citatiei, piritul sa aiba cel putin 30 de zile pentru depunerea referintei, iar in pricinile urgente, cel putin 5 zile. Daca piritul locuieste in strainatate, judecatorul va putea stabili un termen mai indelungat; 2) cind reclamantul este de fata la stabilirea termenului, il va informa despre aceasta si ii va pune in vedere neajunsurile cererii de chemare in judecata pentru a le inlatura pina la data infatisarii in instanta de judecata; 3) va dispune sa se comunice piritului, odata cu citatia, copii de pe cerere si inscrisuri, punindu-i-se in vedere sa depuna la dosar referinta cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru infatisare la judecata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 4) rezolva chestiunea introducerii in proces a organului repectiv al administratiei de stat. Rezolva chestiunea participarii la procesele de divort, intentate persoanelor, declarate in modul stabilit absente, incapabile din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale, a organului de tutela si curatela pentru apararea drepturilor patrimoniale ale pititului, precum si pentru asigurarea intereselor copiilor lui. [In redactia Ucazului din 12.10.66] 5) stabilind, ca de felul cum va fi solutionata pricina este interesata o intreprindere, institutie, organizatie de stat, unitate militara, colhoz sau alta organizatie cooperatista, asociatiile lor, alte organizatii obstesti ori un cetatean, care nu figureaza in proces, le instiinteaza despre pricina in curs de judecata si despre data judecarii ei. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] 6) rezolva chestiunea citarii martorilor in sedinta sau a ascultarii lor dupa regulile prevazute de alineatul al cincilea din articolul 65 din prezentul cod; 7) la propunerea partilor, cere diferitelor intreprinderi, institutii, organizatii de stat, unitatii militare, colhozuri, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti sau cetatenilor sa prezinte inscrisuri si probe materiale referitoare la pricina sau elibereaza participantilor la proces adeverinte, ce confirma dreptul lor de a capata aceste dovezi pentru a le infatisa instantei. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] 8) rezolva, tinind seama de parerile participantilor la proces, chestiunea efectuarii unei expertize; 9) in cazurile urgente, efectueaza, dupa instiintarea participantilor la proces, o examinare la fata locului; 10) da delegatii altor instante de judecata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 143/1. Referinta la cererea de chemare in judecata La primirea copiei de pe cererea de chemare in judecata, dar nu mai tirziu de 5 zile inainte de termenul stabilit pentri infitisare, piritul este obligat sa trimita instantei de judecata referinta la cererea de chemare in judecata si toate dovezile necesare pentru judecarea cauzei. Referinta va cuprinde: 1) denumirea instantei si a reclamantului; 2) raspunsul la toate pretentiile de fapt si de drept ale cererii; 3) documentele si dovezile cu care se apara impotriva fiecarei pretentii din cerere, iar daca se va cere dovada cu martori, se va indica numele, prenumele si domiciliul lor; 4) continutul raspunsului la propunerea de transare a litigiului in pricinile economice daca in cererea de chemare in judecata este indicat ca reclamantul nu a primit raspunsul (in acest caz la referinta se anexeaza copia raspunsului la propunerea de transare a litigiului si dovezile ce confirma ca raspunsul a fost expediat reclamantului); 5) marimea si calcului sumei recunoscute a cererii, iar daca ea a fost transferata, numarul si data ordinului de plata respectiv (in acest caz la referinta se anexeaza ordinul de plata si dovezile ce confirma ca el a fost primit pentru executare de catre institutia financiara). La referinta se vor alatura atirea copii de pe referinta si copii certificate de pe inscrisuri citi reclamanti sint. Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, la referinta se va anexa cite o singura copie de pe fiecare document. Cind sint mai multi piriti, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura referinta. In cazul cind nu s-a depus referinta, presedintele sedintei va preintimpina piritul, in prima zi de infatisare, sa prezinte dovezile si mijloacele de aparare. In caz de neprezentare, pricina poate fi judecata in baza materialelor anexate la dosar. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 143/2. Alte masuri premergatoare In prima zi de infatisare, instanta poate da recalamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata, precum si pentru a prezenta dovezi noi. Cererea nu se considera modificata si nu se va da termen, ci se va fixa data judecarii pricinii in cazul in care: 1) se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii; 2) reclamantul mareste sau micsoreaza valoarea obiectului cererii; 3) reclamantul cere valoarea obiectului pierdut sau pierit. Reclamantul poate cere un termen pentru a depune referinta la cererea reconventionala si a propune dovezi in aparare. Instanta de judecata poate judeca pricina in fond in prima zi de infatisare daca partile declara ca pricina este pregatita pentru dezbaterile judiciare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 144. Fixarea termenului pentru judecarea pricinii Instanta de judecata adopta o incheiere, prin care fixeaza termenul de judecare a pricinii in sedinta de judecata, dupa ce partile au depus cerere scrisa ca pricina este pregatita si poate fi examinata. Daca o parte se eschiveaza de la depunerea cererii de judecare a pricinii in fond, instanta va fixa din oficiu termen de judecare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 CAPITOLUL AL CINCISPREZECELEA DEZBATERILE JUDICIARE Articolul 145. Sedinta de judecata Judecarea procesului civil are loc in sedinte de judecata, participantii la proces fiind instiintati despre aceasta in mod obligatoriu. Procesele de desfacere a casatoriei intentate persoanelor declarate in modul stabilit absente, incapabile din cauza alienatiei mintale sau debilitatii mintale, se judeca fara citarea piritului in instanta de judecata. [In redactia Ucazului din 12.10.66] Articolul 146. Nemijlocirea, oralitatea dezbaterilor judiciare Prima instanta este obligata, in cursul judecarii pricinii, sa examineze nemijlocit dovezile privitoare la proces: sa asculte explicatiile participantilor la proces, depozitiile martorilor, concluziile expertilor, sa ia cunostinta de inscrisurile prezentate, sa examineze dovezile materiale. Exceptii de la prezenta regula se admit numai in cazurile stabilite de articolele 59, 60, 62, de alineatul al cincilea al articolului 65, de punctul 11 al articolului 143 si de articolul 163 din prezentul cod. Dezbaterile se desfasoara oral si in fata aceluiasi complet de judecatori. In caz de inlocuire a unuia dintre judecatori in timpul judecarii procesului, dezbaterile trebuie reluate de la inceput. [In redactia Legii nr.758 din 18.10.91] [Art.147 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 148. Presedintele sedintei de judecata In toate instantele de judecata, in colegiile lor sedintele de judecata sint prezidate de presedintele sau vicepresedintele instantei sau de un judecator numit de acesta, iar sedintele Plenului Curtii Supreme de Justitie sint prezidate de Presedintele curtii, iar in absenta acestuia, de unul dintre vicepresedinti. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] La examinarea pricinii de catre instanta in complet format din doi sau trei judecatori unul din ei se numeste, la decizia presedintelui sau vicepresedintelui judecatoriei, presedinte al sedintei. Judecatorul care examineaza pricina personal i se atribuie obligatiunile de presedinte al sedintei. [In redactia Legii nr.758 din 18.10.91] Presedintele sedintei conduce dezbaterile judiciare, luind masuri pentru lamurirea completa, sub toate aspectele si obiectiva a tuturor imprejurarilor pricinii, a drepturilor si obligatiilor partilor, inlaturind din dezbaterile judiciare tot ce nu are legatura cu procesul judecat si asigurimdu-i o inriurire educativa. Daca vreunul din participantii la proces sau vreun martor, expert, traducator formuleaza obiectii impotriva actelor presedintelui sedintei, aceste obiectii se consemneaza in procesul-verbal al sedintei si chestiunea se rezolva de intregul complet al instantei. Presedintele ia masurile necesare in vederea asigurarii ordinii cuvenite in sedinta de judecata. Articolul 149. Ordinea in timpul sedintei de judecata Cind judecatorii sau judecatorul intra in sala de sedinte si cind se retrag in camera de chibzuire, toti cei prezenti in sala se scoala in picioare. [In redactia Legii nr.758 din 18.10.91] Toate persoanele aflate in sala de sedinta, inclusiv judecatorii, asculta hotarirea instantei, stind in picoare. Participantii la procesl, martorii, expertii, traducatorii se adreseaza instantei, fac declaratii si dau explicatii, stind in picoare. Exceptie de la aceasta regula se poate face numai cu incuviintarea presedintelui sedintei. Participantii la proces, martorii, expertii, traducatorii, precum si toti cetatenii prezenti in sala sint obligati sa respecte in timpul sedintei ordinea stabilita si sa se supuna in totul dispozitiilor respective ale presedintelui sedintei. Articolul 150. Masurile care se iau fata de cei ce tulbura ordinea in timpul sedintei de judecata Persoanei care tulbura ordinea in timpul judecarii pricinii presedintele sedintei il face in numele instantei o avertizare. Daca tulbura ordinea a doua oara, participantii la proces, martorii, expertii, traducatorii pot fi indepartati din sala de sedinte pe baza unei incheieri a instantei, iar cetatenii care asista la judecarea pricinii - in urma dispozitiei presedintelui sedintei. Instanta are dreptul de asemenea sa aplice persoanelor care participa la proces sau asista la judecarea pricinii o amenda judicarea de la unu la zece salarii minime, daca acestea manifesta lipsa de respect fata de instanta ori fata de regulile stabilite de ea. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.51-XIII din 14.04.94] [In redactia Legii nr.640-XII din 10.07.91] [In redactia Ucazului din 20.02.85] Daca procurorul sau avocatul nu se supune dispozitiilor presedintelui sedintei, i se face o avertizare. In cazul cind persoanele aratate continua sa nu se supuna dispozitiilor presedintelui sedintei, judecarea procesului poate fi aminata printr-o incheiere a instantei, daca persoana respectiva nu poate fi inlocuita prin alta, fara a se prejudicia desfasurarea procesului. Totodata instanta comunica aceasta, respectiv, procurorului ierarhic superior sau Prezidiului Colegiului Avocatilor. In caz de tulburare a ordinii in sedinta de judecata de catre parti sau de catre terte persoane instanta amina judecarea pricinii sau ii indeparteaza pe tulburatorii ordinii din sala de sedinta pe tot timpul judecarii pricinii sau pe un anumit timp. In acest din urma caz presedintele sedintei ii face cunoscute persoanei admise din nou in sala de sedinta actele de procedura savirsite in lipsa ei. Articolul 151. Deschiderea sedintei de judecata La ora fixata pentru judecarea pricinii presedintele deschide sedinta de judecata si anunta ce proces urmeaza sa fie examinat. Articolul 152. Verificarea prezentarii participantilor la proces Grefierul raporteaza instantei, cine din persoanele citate in pricina respectiva s-a prezentat, daca s-au inminat citatie celor ce nu s-au prezentat si ce se stie cu privire la motivele neprezentarii lor. Instanta constata identitatea celor ce s-au prezentat, precum si verifica imputernicirile persoanelor oficiale. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 153. Explicarea de catre presedintele sedintei a obligatiilor interpretului Presedintele sedintei explica interpretului obligatia acestuia de a traduce explicatiile, depozitiile, cererile persoanelor ce nu cunosc limba in care se desfasoara judecarea procesului, iar acestor persoane - continutul explicatiilor, depozitiilor, cererilor, documentelor citite in instanta, precum si depozitiile presedintelui sedintei, incheierile si hotarirea instantei. Presedintele sedintei il avertizeaza pe interpret asupra raspunderii ce o poarta, in conformitate cu articolul 196 din Codul Penal, in caz de traducere intentionat gresita. In caz cind traducatorul se sustrage de la prezentarea in instanta de judecata sau de la indeplinirea obligatiilor sale, pot fi aplicate fata de el masuri de inriurire obsteasca sau i se poate aplica o amenda de pina la 30 de ruble. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 1985] Articolul 154. Indepartarea martorilor din sala de sedinta Martorii se indeparteaza din sala de sedinta pina la inceperea audierii lor. Presedintele sedintei ia masuri ca martorii audiati de instanta sa nu comunice cu martorii neaudiati. Articolul 155. Anuntarea componentei completului de judecata si explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare Presedintele sedintei anunta componenta completului de judecata, comunica numele procurorului, exportului, interpretului, grefierului si explica participantilor la proces dreptul lor de a face propuneri de recuzare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Temeiurile pentru a face propuneri de recuzare, modul de solutionare a propunerilor de recuzare si efectele admiterii unor asemenea propuneri sint prevazute de articole 19 - 25 din prezentul cod. Articolul 156. Explicarea de catre presedintele sedintei a drep- turilor si a obligatiilor participantilor la proces Presedintele sedintei explica participantilor la proces drepturile si obligatiile procedurale, iar partilor drepturile de a se adresa, pentru solutionarea litigiului, judecatii arbitrilor alesi si efectele unui asemenea act. [In redactia Legii nr.141-XIII din 07.06.94] Articolul 157. Solutionarea de catre instanta de judecata a cererilor participantilor la proces Cererile participantilor la proces de a se ordona aducerea de noi dovezi si cererile privitoare la toate celelalte chestiuni legate de judecata pricinii se solutioneaza prin incheierui ale instantei de judecata, dupa ascultarea parerii celorlalti participanti la proces. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Respringerea de catre instanta a cererii nu limiteaza dreptul persoanei, cererea careia a fost respinsa, s-o faca din nou in cursul desfasurarii ulterioare a dezbaterilor judiciare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 157/1. Prezentarea dovezilor in sedinta de judecata Dovezile care nu au fost prezentate in conditiile articolelor 128, 143/1 si 143/2 din prezentul cod nu vor mai putea fi invocate in cursul judecarii pricinii, afara de cazurile cind: 1) necesitatea dovezii reiese din dezbateri si partea nu o putea prevedea; 2) administrarea dovezii nu pricinuieste aminarea judecatii; 3) dovada nu a fost ceruta in conditiile articolelor indicate din nestiinta sau din lipsa de pregatire a partii. Cind dovada cu martori a fost ceruta in conditiile alineatului intii al prezentului articol, dovada contrara va fi ceruta in aceeasi sedinta daca amindoua partile sint prezente sub pedeapsa decaderii partii din acest drept. Daca se admit dovezi noi in sedinta de judecata, cealalta parte poate sa depuna in aceasta sedinta devezi cotrare sau sa ceara aminarea judecatii pentru prezentarea lor. Partea este obligata, sub pedeapsa decaderii din drept, sa prezinte dovezile in termenul stabilit de instanta. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 158. Efectele neprezentarii la sedinta de judecata a participantilor la proces Participantii la proces sint obligati sa aduca din timp la cunostinta instantei de judecata motivele care impiedica prezenta lor la sedinta de judecata. Instanta de judecata amina examinarea cauzei daca considera ca motivele sint intemeiate. In cazul in care instantei de judecata nu i s-a adus la cunostinta motivele neprezentarii participantilor la proces sau instanta considera ca motivele nu sint intemeiate, ea examineaza cauza in lipsa persoanei care nu s-a prezentat. [In redactia Legii nr.316-XIII din 09.12.94] Articolul 159. Efectele neprezentarii partilor la sedinta de judecata fara motive intemeiate In caz de neprezentare a reclamantului instiintat in modul cuvenit despre sedinta de judecata, daca el nu a adus la cunostinta instantei de judecata mitivele neprezentarii sale sau daca aceste motive sint considerate neintemeiate, sau daca el nu a solicitat examinarea cauzei in lipsa sa, instanta scoate cauza de pe rol. In caz de neprezentare a reclamatului instiintat in modul cuvenit despre sedinta de judecata, daca el nu a adus la cunostinta instantei de judecata motivele neprezentarii sale sau daca aceste motive sint considerate neintemeiate, sau daca el nu a solicitat examinarea cauzei in lipsa sa, instanta examineaza cauza in lipsa reclamatului. [In redactia Legii nr.316-XIII din 09.12.94] Articolul 160. Repararea pagubei pentru neprezentarea partii in judecata Partea care in orice chip a pricinuit aminarea judecatii va fi obligata, la cererea partii potrivnice, sa-l plateasca paguba pricinuira prin aminare si va fi supusa unei amenzi de la cinci la cincisprezece salarii minime. Incheierea cu privire la despagubire este irevocabila. Despagubirea nu se inapoiaza, chiar daca partea care a dobindit-o nu a cistigat procesul. Daca incheierea cu privire la despagubire nu a fost executata in timpul judecatii, partea va putea cere ca despagubirea sa fie luata in considerare la propunerea hotaririi. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.161 exclus prin Legea nr.316-XIII din 09.12.94] Articolul 162. Aminarea procesului Aminarea procesului se admite in cazurile prevazute de prezentul cod precum si din cauza neprezentarii vreunui participant la proces sau a vreunui martor, expert, interpret, din cauza depunerii unei cereri conventionale, necesitatii de a se ordona aducerea unor noi devezi, precum si daca exista alte imprejurari, care impiedica judecarea pricinii in sedinta daca. Instanta va putea amina o singura data judecarea pricinii pentru lipsa de aparare, temeinic motivata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca judecarea pricinii se amina, instanta, luind in consideratie timpul necesar pentru a se cita participantii la proces sau pentru a se aduce dovezile cerute, fixeaza data noii sedinte de judecata, anuntind-o contra-semnatura, persoanelor care s-au prezentat. Persoanelor care nu s-au prezentat si celor nou-introduse in proces data noii sedinte li se comunica prin citatii. Articolul 163. Audierea martorului in caz de aminare a procesului In caz de aminare a procesului instanta poate audia pe martorii prezenti, daca in sedinta de judecata sint de fata toti participantii la proces. Citarea a doua oara a acestor martor intr-o noua sedinta de admite numai in caz de necesitate. Articolul 164. Explicarea de catre presedintele sedintei a drepturilor si obligatiilor expertului Presedintele sedintei explica expertului drepturile si obligatiile lui si-l previne, ca va purta raspundere conform articolelor 196 si 197 din Codul penal al Republicii Moldova, daca va refuza sau se va inlatura sa prezinte concluzii sau daca va prezenta intentionat concluzii false. Articolul 165. Inceperea judecarii pricinii in fond Judecarea pricinii in fond incepe cu un raport asupra pricinii, prezentat de presedintele sedintei sau de judecator. [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] Dupa aceea presedintele sedintei intreaba daca reclamantul isi sustine pretentiile, daca piritul recunoaste pretentiile reclamantului si daca partile nu vor sa termine procesul cu o tranzactie de impacare. Articolul 166. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea pretentiilor de catre pirit si tranzactia de impacare a partilor Declaratia reclamantului de renuntare la actiune, recunoasterea pretentiilor de catre pirit sau conditiile tranzactiei de impacare a partilor se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata si se semneaza, corespunzator, de reclamant, pirit sau de ambele parti. Daca renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea pretentiilor de catre pirit sau tranzactia de impacare a partilor sint exprimate prin cereri scrise adresate instantei, aceste cereri se anexeaza la dosar, facindu-se despre aceasta mentiune in procesul-verbal al sedintei de judecata. Inainte de a admite renuntarea reclamantului la actiune sau de a intari tranzactia de impacare a partilor instanta explica reclamantului sau partilor efectele actelor de procedera respective. Daca admite renuntarea reclamantului la actiune sau intareste tranzactia de impacare a partilor, instanta da o incheiere, prin care dispune incetarea procesului. In incheiere trebuie sa fie aratate conditiile tranzactiei de impacare, intarite de instanta. Daca instanta respinge renuntarea reclamantului la actiune ori recunoasterea pretentiilor de catre pirit sau daca nu intareste tranzactia de impacare a partilor, ea pronunta o incheiere motivata in acest sens. Articolul 167. Explicatiile participantilor la proces Dupa prezentarea raportului asupra pricinii instanta asculta explicatiile reclamantului si ale tertei persoane care-l sprijina, ale piritului si ale tertei persoane care-l sprijina pe acesta, precum si ale celorlalti participanti la proces. Procurorul, precum si imputernicitii organelor administratiei de stat, ai sindicatelor, ai intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, unitatilor militare, ai colhozurilor, ai altor organizatii cooperatistel ai asociatiilor lor, ai altor organizatii obstesti si cetatenii care s-au adresat instantei, in scopul de a apara drepturile si interesele altor persoane (punctul 3 al articolului 5 din prezentul cod) dau explicatii primii. Participantii la proces au dreptul sa puna intrebari unul altuia. Din necesitate, presedintele poate da cuvintul partilor de mai multe ori, pe care il va putea margini in timp de fiecare data. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Presedintele sedinetei de citire expicatiilor scrise ale participantilor la proces, precum si explicatiile primite de instanta conform articolelor 59 si 62 din prezentul cod. Articolul 168. Stabilirea procesului de cercetare a dovezilor Dupa ce asculta explicatiile participantilor la proces instanta stabileste procedura de audiere a martorilor, expertilor si de cercetare a celorlalte dovezi. Articolul 169. Audierea martorilor Fiecare martor se audieaza separat. Martorii, care inca nu au fost audiati, nu se pot afla in sala de sedinta in timpul judecarii procesului. Martorul audiat ramine in sala de sedinta pina la terminarea dezbaterilor judiciare, in afara de cazul, cind instanta ii va permite sa plece mai inainte. Instanta poate permite martorilor audiati sa plece din sala de sedinte inainte de terminarea dezbaterilor judiciare, dupa ce a ascultat parerea participantilor la proces. Articolul 170. Prevenirea martorului asupra raspunderii ce o poarta pentru refuzul de a depune marturii sau pentru depunerea intentionata a unor marturii mincinoase Inainte de a-l audia pe martor presedintele sedintei stabileste identitatea lui, ii explica datoria lui cetateneasca si obligatia de a spune sincer tot ce stie cu privire la pricina si il previne, ca va purta raspundere pentru refuzul de a depune marturii si pentru depunerea intentionata a unor marturii mincinoase. Martorul semneaza o declaratie sa i s-au explicat obligatiile si raspunderea ce o poarta. Declaratia semnata se anexeaza la procesul-verbal al sedintei de judecata. Presedintele sedintei explica martorilor care nu au implinit saisprezece ani insemnatatea ce o au marturiile complete si sincere. Acesti martori nu se previn asupra raspunderii ce o vor purta pentru refuzul de a depune marturii sau pentru depunerea intentionata a unor marturii mincinoase. Articolul 171. Procedura de audiere a martorului Presedintele sedintei stabileste in ce relatii se afla martorul cu participantii la proces si-i propune sa comunice instantei tot ce stie personal cu privire la pricina. Dupa aceasta martorului i se pot pune intrebari. Prima pune intrebari persoana, la cererea careia a fost citat martorul, si reprezentantul ei, iar dupa aceasta - ceilalti participanti la proces si reprezentanti. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Judecatorii au dreptul sa puna intrebari martorului in orice moment in cursul audierii lui. Daca instanta constata ca intrebarea pusa de parte nu poate sa duca la solutionarea pricinii, este jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt care nu se refera la pricina in cauza, nu o va incuviinta. Instanta la cererea partii, va adopta o incheiere atit asupra intrebarii, cit si asupra motivului pentru care a fost respinsa. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca este necesar instanta il poate audia din nou pe martor in aceeasi sedinta sau in sedinta urmatoare, precum si sa face o confruntare a martorilor pentru a se lamuri asupra contradictiilor din depozitiile lor. Articolul 171/1. Declaratia martorilor Declaratia martorilor se scrie de grefier si va fi semnat pe fiecare pagina si la sfirsitul ei de presedintele sedintei, grefier si martor, dupa ce ultimul a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu doreste sau nu poate sa semneze, se face despre aceasta o mentiune. Orice adaugari, modificari si stersaturi in cuprinsul declaratiei trebue acceptate si semnate de presedintele sedintei, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu se tine cont de ele. Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incit sa nu se poata adauga nimic. Declaratia se anexeaza la procesul-verbal al sedintei de judecata. Daca din cercetarea pricinii reies banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire a martorilor, instanta va da o incheiere prin care trimite materialele in privinta martorului in procuratura pentru a hotari chestiunea cu privire la intentarea procesului penal. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 172. Folosirea de catre martor a unor insemnari In timpul depozitiilor martorul se poate folosi de documente si insemnari, in cazurile cind depozitiile lui sint legate de cifre si de alte date, care se tin minte greu. Aceste documente si insemnari se prezinta instantei si participantilor la proces si pot fi anexate la dosar pe baza unei incheieri a instantei. Articolul 173. Audierea martorului minor La audierea martorilor in virsta de pina la paisprezece ani, iar cind instanta gaseste de cuviinta si la audierea martorilor in virsta de la paisprezece pina la saisprezece ani, va fi chemat sa asiste un pedagog. Daca este necesat, sint chemati si parintii, infietorii, tutorii sau curatorii minorilor. Persoanele mentionate pot, cu autorizatia presedintelui sedintei, sa puna intrebari martorului. In cazuri exceptionale, cind aceasta e necesar pentru stabilirea adevarului, instanta poate dispune print-o incheiere sa fie indepartat din sala de sedinta, pe tot timpul audierii martorului minor, unul sau altul dintre participantii la proces. Dupa reintoarcerea acestei persoane in sala de sedinta trebuie sa i se comunice depozitiile martorului minor si sa i se dea posibilitatea de a pune intrebari acestui martor. Dupa ce a fost audiat, martorul care a implinit saisprezece ani paraseste sala de sedinta, in afara de cazurile cind instanta va considera, ca prezenta acestui martor este necesara. Articolul 174. Citirea in sedinta a declaratiilor martorilor Declaratiile martorilor, adunate in modul prevazut de articolele 59 si 62, de alineatul al patrulea al articolului 65 si de articolul 163 din prezentul cod, se citesc in sedinta de judecata. Declaratiile martorilor audiati in cauza pot fi date citirii la examinarea ei ulterioara fara chemarea lor repetata. [In redactia Legii din 09.12.94] [In redactia Ucazului din 20.02.85] Articolul 175. Cercetarea inscrisurilor Inscrisurile sau procesele-verbale de examinare a lor, intocmite in modul prevazut de articolele 59 si 62 si de punctul 11 al articolului 143 din prezentul cod, se citesc in sedinta de judecata, apoi ele se prezinta, spre luare de cunostinta, participantilor la proces, iar in cazurile necesare - de asemenea expertilor si martorilor. Dupa acesta participantii la proces pot da explicatii. In scopul de a pastra secretul corespondentei persoanele si al comunicarilor telegrafice se poate da citire in sedinta judiciara publica corespondentei personale si comunicarilor telegrafice personale ale cetatenilor numai cu consimtamintul persoanelor, intre care au avut loc aceasta corespondenta si comunicarilor telegrafice. In caz contrar unei asemenea corespondente si comunicarilor telegrafice li se da citire si ele se cerceteaza in sedinta judiciara inchisa. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 176. Cererea de defaimare a documentelor ca fiind false In cazul cind se declara ca un document aflat la dosar este fals, persoana care a prezentat acest document poate cere ca instanta sa-i inlature ca proba si sa solutioneze pricina pe baza altor dovezi. Pentru verificarea cererii de defaimare a documentului instanta poate dispune efectuarea unei expertize sau aducera altor dovezi. Daca instanta va ajunge la concluzia, ca documentul este fals ea il va inlatura ca proba. Cind partea care declara falsitatea inscrisului arata autorul sau complicele falsului, instanta va da o incheiere prin care inainteaza inscrisul procurorului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 177. Cercetarea dovezilor materiale Dovezile materiale se examineaza de instanta si se prezinta spre examinare participantilor la proces, iar in cazurile necesare - de asemenea expertilor si martorilor. Persoanele carora li s-au prezentat dovezile materiale pot atrage atentia instantei asupra anumitor imprejurari legate de actul examinarii. Aceste declaratii se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Procesele-verbale de examinare a dovezilor materiale, intocmite in modul prevazut de articolele 59, 62 si de punctul 11 al articolului 143 din prezentul cod, se citesc in sedinta de judecata. Dupa aceasta participantii la proces pot da explicatii. Articolul 178. Examinarea la fata locului Dovezile materiale si inscrisurile, care nu pot fi aduse in instanta se examineaza si se cerceteaza la locul unde se afla. Asupra modului cum a fost efectuata examinarea la fata locului instanta da o inceiere. Examinarea la fata locului se face de catre intreg completul instantei. Locul si data examinarii se comunica participantilor la proces, dar neprezentarea acestora nu impiedica efectuarea examinarii. In cazurile necesare sint citati de asemenea expertii si martorii. Dupa sosirea la locul unde trebuie efectuata examinarea, presedintele sedintei anunta, ca judecarea pricinii continua. Rezultatele examinarii se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata, la care se pot anexa planurile, desenele tehnice, fotografiile s.a.m.d., facute sau verificate in timpul examinarii. Articolul 179. Audierea expertilor Concluziile expertului se citesc in sedinta de judecata. Expertului i se pot pune intrebari in scopul clarificarii sau completarii concluziilor. Prima pune intrebari persoana, la cererea careia a fost numit expertul, si reprezentantul ei, iar dupa aceasta - ceilalti participanti la proces. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Judecatorii au dreprul sa puna intrebari expertului in orice moment al audierii lui. Articolul 180. Efectuarea expertizei suplimentare sau a unei noi expertize In cazurile prevazute de articolul 82 din prezentul cod, instanta de judecata poate dispune efectuarea unei expertize suplimentare sau a unei noi expertize; in acest caz judecarea procesului poate fi aminata. Expertiza suplimentara sau noua expertiza se efectueaza in conformitate cu regulile stabilite de articolele 77-82 din prezentul cod. Articolul 181. Concluziile organelor administratiei de stat Concluziile organelor administratiei de stat, incluse de instanta ca participante la proces sau care au intervenit in proces din proprie initiativa, se citesc in sedinta de judecata; dupa aceasta instanta si participantii la proces pot pune intrebari imputernicitilor acestor organe in scopul clarificarii si completarii concluziilor. Articolul 182. Interogatoriul Se va putea accepta chemarea partilor la interogatoriu cind este privitor la fapte personale, care, fiind in legatura cu pricina, pot duce la solutionarea ei. Cel chemat va fi intrebat asupra fiecarui fapt in parte de catre persoana care l-a chemat, apoi, cu cinsimtamintul presedintelui sedintei de ceilalti participanti la proces. Intrebarile pentru interogatoriu se pregatesc in scris. Raspunsurile vor fi scrise pe aceeasi foaie cu intoebarile. Interogatoriul va fi semnat pe fiecare pagina de presedintele sedintei, grefier, de persoana care a propus sa fie efectuat interogatoriul, precum si de persoana care a raspuns dupa ce a luat cunostinta de cuprins. Toate adaugarile, modificarile si stersaturile vor fi semnate de persoanele indicate, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama. Daca o parte nu doreste sau nu poate semna, despre aceasta se va face mentiune in jusul interogatoriului. Pot fi chemate la interogatoriu partile si alti participanti la proces, cu exceptia procurorului. Reprezentantii statului si celorlalte persoane juridice vor raspunde in scris la interogatoriu ce li se va comunica. Partea care locuieste in stainatate va putea fi interogata prin reprezentantul sau in judecata, care va depune raspunsul partii, reiesind din imputerniciri. Indtanta poate incuviinta luarea interogatoriului la domiciliu, daca persoana din motive intemeiate nu se poate prezenta la judecata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 183. Terminarea examinarii pricinii in fond Dupa examinarea tutror dovezilor in legatura cu pricina presedintele sedintei intreaba pe participantii la proces, daca doresc sa completeze materialele privitoare la pricina. Daca nu se fac asemenea cereri, presedintele sedintei declara examinarea pricinii terminata si instanta trece la ascultarea sustinerilor verbale. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 184. Sustinerile verbale Sustinerile verbale consau din cuvintarile participantilor la proces. Mai intii au cuvintul reclamantul si reprezentantul lui, apoi- piritul si reprezentantul lui. Terta persoana, care a formulat pretentii proprii privind obiectul litigiului intr-un proces de acum inceput, si reprezentantul ei au cuvintul dupa ce au vorbit partile. Terta persoana, care nu a formulat pretentii proprii, si reprezentantul ei au cuvintul dupa ce a vorbit reclamantul sau piritul pe care terta persoana il sprijina in proces. Procurorul, precum si imputernicitii organelor administratiei de stat, ai sindicatelor, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, institutiilor militare, ai colhozurilor si altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti sau cetatenii care au pornit procesul conform punctelor 2 si 3 ale articolului 5 din prezentul cod, au primii cuvintul. [In redactia Legii nr.1147-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Imputernicitii organelor administrative de stat introdusi de instante in proces sau care au intervenit in proces din proprie initiativa, au cuvintul dupa ce au vorbit partile si tertele persoane. Participantii la dezbateri nu au dreptul sa se refere in cuvintarile lor la imprejurari, ce nu au fost clarificate de instanta, precum si la dovezi ce nu s-au examinat in sedinta de judecata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 185. Replicile Dupa ce au vorbit toti participantii la dezbateri, fiecare din ei poate lua cuvintul a doua oara in legatura cu cele expuse in sustinerile verbale. Dreptul la ultima replica il au totdeauna piritul si reprezentantul lui. [Art.186 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 187. Reluarea examinarii pricinii in fond Daca este necesar sa se prezinte noi dovezi, participantii la dezbaterile judiciare pot cere reluarea examinarii pricinii in fond. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Referitor la reluarea judecarii pricinii in fond se afla se da o incheiere. Dupa terminarea judecarii pricinii in fond urmeaza sustinerile verbale conform regulilor generale. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 188. Retragerea completului de judecata in camera de chibzuire Dupa ce participantii la dezbateri si-au expus sustinerile verbale, completul de judecata se retrage in camera de chibzuire pentru a intocmi dispozitivul hotaririi: presedintele sedintei anunta aceasta celor prezenti in sala de sedinte. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 189. Pronuntarea hotaririi Dupa semnarea hotaririi completul de judecata se intoarce in sala de sedinta, unde presedintele sedintei sau judecatorul da citire hotaririi instantei. [In redactia Legii nr.858-XII din 18.10.91] Apoi presedintele sedintei explica continutul hotaririi, formele si termenul caii de atac impotriva acestuia. Daca hotarirea instantei este expusa intr-o limba, pe care participantii la proces nu o cunosc, ea trebue sa fie citita de traducator in limba materna a acestor participanti sau intr-o alta limba pe care ei o cunosc. Daca procedura judiciara se efectueaza in alta limba, hotarirea se intocmeste in mod obligatoriu si in limba de stat. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Dupa aceasta presedintele sedintei declara sedinta de judecata inchisa. Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 CAPITOLUL AL SAISPREZECELEA HOTARIREA INSTANTEI DE JUDECATA Articolul 190. Darea hotaririi Dispozitia primei instante, prin care pricina se solutioneaza in fond, se da sub forma de hotarire. Hotarirea instantei se ia de catre judecator personal sau de catre judecator cu majoritate de voturi. [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] Instanta de judecata pronunta hotarirea in numele legii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 191. Hotarirea trebuie sa fie legala si intemeiata Hotarirea instantei de judecata trebuie sa fie legala si intemeiata. Instanta isi intemeiaza hotarirea numai pe dovezile examinate in sedinta de judecata. Articolul 192. Secretul deliberarii judecatorilor Instanta de judecata hotaraste asupra procesului in camera de c +hibzuire. In timpul deliberarii si darii hotaririi in camera de chibzuire se pot afla numai judecatorii, ce fac parte din completul care a judecat procesul. Prezenta altor persoane in camera de chibzuire este interzisa. Deliberarea judecatorilor se desfasoara potrivit cu prevederile articolului 17 din prezentul cod. Judecatorii nu au dreprul sa divulge cele discutate in timpul deliberarii. Articolul 193. Chestiunile care urmeaza sa fie solutionate la darea hotaririi La darea hotaririi insnta de judecata apreciaza dovezile, determina ce imprejurari importante pentru pricina au fost stabilite si ce imprejurari nu au fost stabilite, ce lege trebuie sa se aplice in pricina data si daca actiunea urmeaza sa fie admisa, determina marimea taxei de stat si cine o plateste, daca ea nu a fost platita la intentarea actiunii. [Alin.1 art.193 completat prin Legea nr.1444 din 26.12.97] Daca in timpul deliberarii instanta de judecata gaseste de cuviinta ca este necesar sa se clarifice noi imprejurari, care au importanta pentru pricina, sau sa cerceteze noi dovezi, ea da o incheiere de reluare a examinarii pricinii in fond. Dupa terminarea examinarii pricinii in fond instanta asculta din nou sustinerile verbale ale participantilor la proces. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 194. Dreptul instantei de judecata de a depasi limitele pretentiilor formilate In functie de imprejurarile ce s-au clarificat in cursul judecatii instanta poate depasi limitele pretentiilor formilate de reclamant, daca aceasta este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor ocrotite prin lege ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, ale colhozurilor si ale altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor altor organizatii obstesti sau ale cetatenilor. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 195. Expunerea hotaririi Hotarirea instantei de judecata se expune in scris de presedintele sedintei sau de unul din judecatori si se semneaza de toti judecatorii care participa la darea hotaririi, inclusiv de judecatorul care are opinie separata. Despre indreptarile introduse in corpul hotaririi trebuie sa se faca mentiuni mai sus de semnaturile judecatorilor. Articolul 196. Cuprinsul hotaririi Hotarirea consta din: partea introductiva, partea descriptiva, motivare si dispozitiv. [Alin.1 art.196 in redactia Legii nr.326-XIV din 18.03.99] [In redactia Legii din 09.12.94] [Alin.2 art.196 exclus prin Legea nr.326-XIV din 18.03.99] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] In partea introductiva a hotaririi se arata data si locul darii hotaririi, denimirea instantei care a dat-o, numele membrilor completului de judecata, al grefierului, al procurorului, daca a participat la proces, al partilor si al celorlalti participanti la proces, obiectul litigiului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Partea descriptiva trebuie sa cuprinda o indicatie cu privire la pretentiile reclamantului, obiectiile piritului si explicatiile celorlalte persoane care participa la proces. In motuvul hotaririi urmeaza sa fie aratate imprejurarile pricinii, stabilite de instanta de judecata, dovezile pe care se intemeiaza concluziile instantei mitivele, pe baza carora instanta respinge cutare sau cutare dovezi, legile de care s-a calauzit instanta. Dispozitivul hotaririi trebuie sa cuprinsa concluzia instantei de judecata in sensul admiterii sau respingerii actiunii in totul sau in parte, o indicatie cu privire la repartizarea cheltuielilor de judecata, o indicatie cu privire la formele si termenul caii de atac impotriva hotaririi. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 197. Specificarea modului si termenului de executare a hotaririi, de asigurare a executarii ei In cazurile cind instanta stabileste un anumit mod si un termen de executare a hotaririi, sau dispune executarea imediata a hotaririi sau ia masuri pentru asigurarea executarii ei, se face in aceasta privinta o mentiune in hotarire. Articolul 198. Hotarirea care obliga o persoana juridica sa plateasca o suma de bani Daca prin hotarire instanta obliga intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti sa plateasca o suma de bani, se va arata in dispozitivul hotaririi caracterul sumelor ce urmeaza sa fie platite si din care cont de la banca al piritului trebuie sa fie scazuta aceasta suma. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 199. Hotarirea de adjudecare a bunurilor sau contra valorii lor Cind se judeca bunuri in natura, instanta arata in hotarire contravaloarea bunurilor, care trebuie incasata de la pirit, daca la executarea hotaririi se va constata ca aceste bunuri nu mai exista. Articolul 200. Hotarirea care obliga pe pirit sa savirseasca anumite acte Cind se da o hotarire care obliga pe pirit sa savirseasca anumite acte nelegate de remiterea unor bunuri sau a unor sume de bani, instanta de judecata poate arata in aceeasi hotarire ca daca piritul nu va executa hotarirea in termenul stabilit, reclamantul are dreptul sa savirseasca aceste acte pe contul piritului, urmind sa se incaseze de la el cheltuielile necesare facute de reclamant. Daca actele de executare a hotaririi pot fi savirsite numai de pirit instanta fixeaza prin hotarire un termen, in cursul caruia hotarirea trebuie sa fie executata. Articolul 201. Hotarirea data in folosul mai multor reclamanti sau impotriva mai multor piriti Cind hotarirea se da in folosul mai multor reclamanti, instanta de judecata arata in ce proportie se raporta ea la fiecare din ei sau arata ca dreptul de urmarire este solidar. Daca hotarirea se da impotriva mai multor piriti, instanta de judecata arata in ce proportie trebuie sa execute hotarirea fiecare pirit sau arata ca raspunderea lor este solidara. [Art.201/1 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 202. Indreptarea greselolor materiale si de calcul evidente, strecurate in hotarire Dupa pronuntarea hotaririi instanta de judecata care a dat-o nu are dreptul s-o anuleze nici s-o modifice. Instanta poate, din oficiu sau la cererea participantilor la proces, sa indrepte greselile materiale sau greselile de calcul evidente strecurate in hotarire. Chestiunea indreptarii unor astfel de greseli se solutioneaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei, dar neprezentarea acestora nu impiedica examinarea chestiunii indreptarii greselilor mentionate. Impotriva incheierii instantei de judecata cu privire la introducerea unor indreptari in hotarire se poate face apel. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 203. Hotarirea suplimentara Instanta de judecata care a dat hotarirea poate, din oficiu sau la cererea participantilor la proces, sa dea o hotarire suplimentara in urmatoarele cazuri: 1) daca instanta nu s-a pronuntat asupra vreunei pretentii, in privinta careia participantii la proces au prezentat dovezi si au dat explicatii; 2) daca, rezolvind chestiunea dreptului in litigiu, instanta nu a aratat marimea sumei pe care urmeaza s-o plateasca piritul, bunurile ce urmeaza sa fie remise de el sau actele pe care trebuie sa le savirseasca; 3) daca instanta de judecata nu a rezolvat chestiunea cheltuielilor de judecata. Chestiunea cu privire la darea unei hotariri suplimentare poate fi ridicata in curs de cincisprezece zile calculate din ziua cind s-a luat hotarirea. Hotarirea suplimentara se da de instanta dupa examinarea chestiunii in sedinta si poate fi atacata cu apel sau recurs in termen de cincisprezece zile din momentul cind a fost data. Impotriva incheierii instantei, prin care s-a respins cererea de a se da o hotarirea suplimentara, se poate face apel. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 204. Lamurirea hotaririi, schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Instanta care a dat hotarirea poate, la cererea participantilor la proces, s-o lamureasca, fara sa-i modifice continutul. Lamurirea hotaririi este admisibila, daca aceasta nu a fost inca executata si nu a expirat termenul, in cursul caruia hotarirea poate fi executata pe cale silita. Chestiunea lamuririi hotaririi se solutioneaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei, dar neprenzentarea lor nu impedica examinarea chestiunii lamuririi hotaririi. Impotriva incheierii instantei asupra chestiunii lamuririi hotaririi se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 205. Aminarea si esalonarea executarii hotaririi, schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Instanta care a dat hotarirea poate, la cererea participantilor la proces sau la propunerea executorului judecaroresc, luind in seama situatia materiala a partilor sau alte imprejurari, sa amine ori sa esaloneze executarea hotaririi, precum si sa schimbe modul si ordinea de executare a ei. Cererile mentionate se examineaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei, dat neprezentarea acestor persoane nu impiedica solutionarea chestiunii puse in fata instantei. Impotriva incheierii instantei asupra chestiunii aminarii sau esalonarii executarii hotaririi, precum si asupra modului si ordinii de executare a ei, se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 206. Hotarirea instantei de judecata ramasa definitiva Ramin definitive urmatoarele hotariri ale instantei de judecata: 1) hotarirea primei instante data fara drept de apel; 2) hotarirea primei instante dupa expirarea termenului de apel; 3) hotarirea data in apel prin care a fost respinsa cererea de apel; 4) hotarirea data de apel prin care s-a rezolvat fondul pricinii. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Dupa ce hotarirea ramine definitiva, partile si ceilalti participanti la proces, precum si succesorii lor in drepturi nu pot sa faca o noua cerere in judecata, cuprizind aceleasi pretentii si avind acelasi temei, insa poate s-o conteste in ordine de recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca procesul a fost pornit de procuror sau la cererea organelor administratiei de stat, sindicatelor, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti sau cetatenilor in cazurile cind, potrivit legii, ei se pot adresa instantei pentru a cere apararea drepturilor si intereselor altor persoane, hotarirea ramasa definitiva este obligatorie pentru persoana, in folosul careia a fost pornit procesul. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Daca, dupa ce a ramas definitiva hotarirea, prin care piritul a fost obligat la plati periodice, se schimba imprejurarile ce influenteaza determinarea cuantumului platilor sau durata lor, fiecare parte are dreptul sa solicite schimbarea cuantumului si termenelor acelor plati. Articolul 207. Executarea hotaririi Hotarirea instantei de judecata se executa, dupa ce devine definitiva, cu exceptia cazurilor de executare imediata. Articolul 208. Hotaririle care urmeaza sa fie executate imediat Urmeaza sa fie executata imediat hotarirea prin care piritul a fost obligat: 1) a plati pensia de intretinere (alimente); 2) a plati unui muncitor sau functionar salariul, dar nu mai mult decit o luna; 3) a plati unui colhoznic pentru munca depusa, dar nu mai mult decit cistigul mediu pe o luna; 4) a reintegra in serviciu pe un lucrator concediat sau transferat ilegal. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 209. Dreptul instantei de judecata de a dispune executarea imediata a hotaririi Instata de judecata poate dispune executarea imediata, totala sau partiala a hotaririi: 1) prin care piritul a fost obligat a repara paguba cauzata prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii sau in legatura cu moartea intretinatorului. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 2) prin care piritul a fost obligat a despagubi pe un autor pentru folosirea drepturilor lui de autor, pe autorul unei descoperiri sau inventii, care are certificat de autor - pentru folosirea inventiei lui, si pe autorul unei propuneri de rationalizare - pentru propunera lui; 3) in toate celelalte pricini, daca in urma unor imprejurari speciale intirzierea executarii hotaririi poate pricinui o paguba insemnata creditorului-urmaritor sau insasi executarea poate deveni imposibila. Daca se admite executarea imediata pentru temeiurile aratate in punctul 3 al prezentului articol, instanta poate cere reclamantului asigurarea intoarcerii executarii in caz de anulare a hotaririi instantei. Chestiunea admiterii executarii imediate se examineaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei, dar neprezentarea acestor persoane nu impedica solutionarea chestiunii executarii imediate. Impotriva incheierii instantei asupra chestiunii executarii imediate se poate face recurs. Depunerea recursului impotriva incheierii privitoare la executarea imediata a hotaririi nu suspenda executare acestei incheieri. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 210. Asigurarea executarii hotaririi Instanta poate asigura executarea hotaririi, pentru care nu s-a dispus executarea imediata, potrivit regulilor stabilite de capitolul al treisprezecelea din prezentul cod. Articolul 211. Executarea provizorie inainte de darea hotaririi in cererile de plata a pensiei de intretinere (alimente) In pricinile privind cereri de plata a pensiei de intretinere (alimente) judecatorul, daca este necesar, pina la solutionarea pricinii in fond, are dreptul ca, luind in seama situatia materiala a partilor, sa dea o incheiere prin care sa stabileasca cuantumul mijloacelor, pe care unul din soti sau din fostii soti trebuie sa le plateasca provizoriu pentru intretinerea celuilalt sot sau fostului sot, cine din parti si in ce proportie trebuie sa plateasca provizoriu mijloace pentru intretinerea si educarea copiilor, precum si cine din copii trebuie sa plateasca provizoriu mijloace si in ce proportii penru intretinerea parintilor. Incheierea judecatorului se executa imediat. Articolul 212. Obligatia de a trimite participantilor la proces copii de pe hotaririle si incheierile instantei de judecata Partilor si celorlalti participanti la proces, care nu s-au prezentat in sedinta de judecata, li se vor trimite copii de pe hotarirea instantei si de pe incheierile cu privire la suspendarea sau la incetarea procesului ori la scoaterea pricinii de pe rol, in termen de cel mult trei zile din momentul cind s-a dat hotarirea sau incheierea. CAPITOLUL AL SAPTESPREZECELEA SUSPENDAREA PROCESULUI Articolul 213. Suspendarea procesului Instanta de judecata este datoare sa suspende procesul in urmatoarele cazuri: 1) cind a incetat din viata cetateanul, care era participant in proces, daca raportul juridic litigios permite succesiunea in drepturi sau cind a incetat sa existe persoana juridica, care era parte in proces; 2) daca partea a pierdut capacitatea de exercitiu; 3) daca piritul se afla intr-o unitate activa a Fortelor Armate ale Repunblicii Moldova sat daca o cere reclamantul, care se afla intr-o unitate activa a Fortelor Armate ale Republicii Moldova. [In redactia Legii nr.1147-XII din 04.08.92] 4) daca pricina data nu poate fi judecata inainte de solutionarea un ei alte pricini in instanta civila, penala sau administrativa, precum si in cazurile cind este ridicata exceptia de neconstitutionalitate a legii sau unui act juridic care urmeaza sa fie aplicat; 5) daca impotriva reclamatului s-a deschis proces de faliment. [Pct.5) introdus prin Legea nr.1051-XIV din 16.06.2000] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 214. Dreptul instantei de judecata de a suspenda procesul La cererea participantilor la proces sau din oficiu instanta poate suspenda procesul in cazurile: 1) cind una din parti isi face serviciul militar in termen in rindurile Fortelor Armate ale Republicii Moldova sau participa la indeplinirea unei misiuni de stat. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] 2) daca partea s-a aflat intr-o institutie curativo-profilactica sau daca sufera de o boala, care impiedica prezentarea la judecata si este atestata prin adeverinta unei institutii medicale; 3) cindiritul este cautat (articolul 107 din prezentul cod); 4) cind una din parti se afla intr-o delegatie indelungata in interes de serviciu; 5) daca instanta judecatoreasca dispune efectuarea unei expertize. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 6) daca instanta de judecata stabileste un termen suplimentar pentru prezentarea dovezilor. [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 215. Termenele de suspendare a procesului Procesul se suspenda: 1) in cazurile prevazute de punctele 1 si 2 ale articolului 213 din prezentul cod - pina la determinarea succesorului in drepturi al persoanei decedate sau pina la numirea unui reprezentat pentru persoana incapabila; 2) in cazurile prvazute de punctul 3 al articolului 213 si de articolul 214 din prezentul cod - pina la data, cind partea din proces se va elibera din rindurile Fortelor Armate ale Republicii Moldova sau va termina indeplinirea misiunii de stat, se va intoarce din delegatia in interes de serbiciu, va iesi din institutia curativo-profilactica sau de la sfirsitul bolii, pina la gasirea piritului sau pima la terminarea actiunii de efectuare a expertizei din institutia curativa sau pina la gasira piritului. [In redactia Legii nr.1156-XII din 04.08.92] [In redactia Ucazului din 06.05.82] 3) in cazurile prevazute de punctul 4 al articolului 213 din prezentul cod - pina in momentul cind hotarirea, sentinta, incheiera, decizia instantei va ramine definitiva sau pina la pronuntarea hotaririi in pricina examinata pe cale administrativa. Articolul 216. Atacarea incheierii instantei cu privire la suspendarea procesului Impotriva incheierii instantei cu privire la suspendarea procesului se poate face recurs in afara de cazurile cind este ridicata exceptia de neconstitutionalitate a legii sau a unui alt act juridic. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 217. Reinceperea procesului Dupa inlaturarea imprejurarilor care au provocat suspendarea, instanta va dispune, la cererea participantilor la proces sau din oficiu reinceperea procesului. In acest caz instanta va cita conform regulilor generale, pe participantii la proces. CAPITOLUL AL OPTSPREZECELEA INCETAREA PROCESULUI Articolul 218. Temeiurile pentru incetarea procesului Instanta dispune incetarea procesului: 1) daca picina nu este de competenta instantei judecatoresti; 2) daca persoana interesata, care s-a adresat instantei judecatoresti nu a respectat procedura solutionarii prealabile a litigiului pe cale extrajudiciara, prevazuta pentru categoria respectiva de pricini, si daca nu mai exista posibilitatea de a folosi aceasta procedura. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 3) daca intr-un litigiu intre aceleasi parti cu privire la acelasi obiect si avind aceleasi temeiuri s-a dat o hotarire ramasa definitiva sau o incheiere prin care s-a admis renuntarea reclamantului la actiune sau s-a intirit tranzactia de impacare a partilor; 4) daca reclamantul a renuntat la actiune si renuntarea a fost admisa de instanta de judecata; 5) daca partile au incheiat o tranzactie de impacare, care a fost intarita de instanta de judecata; 6) daca agentii economici implicati in litigiu in calitate de parti sint lichidati, iar raportul juridic litigios nu permite succesiunea in drepturi; [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 7) daca partile au incheiat o intelegere, prin care litigiul urmeaza sa fie solutionat de catre arbitrii alesi; 8) daca dupa invetarea din viata a cetateanului care fusese parte in proces, raportul juridic litigios nu permite succesiunea in drepturi. Articolul 219. Procedura si efectele incetarii procesului Procesul inceteaza pe baza unei incheieri a instantei de judecata. Daca procesul inceteaza pentru motivul, ca pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti, instanta este obligata sa arate organul, caruia urmeaza sa se adreseze reclamantul. In caz de incetare a procesului nu se poate face o noua cerere in judecata intre aceleasi parti cu privire la acelasi obiect si avind aceleasi temeiuri. [In redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL NOUASPREZECELEA SCOATEREA CERERII DE PE ROL Articolul 220. Temeiurile pentru scoaterea cererii de pe rol Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol: 1) daca persoana interesata, care s-a adresat instantei judecatoresti, nu a respectat procedura de solutionare prealabila a cauzei pe calea extrajudiciara, procedura stabilita pentru cauzele de categoria respectiva, si mai este posibila aplicarea acestei proceduri; 2) daca cererea a fost depusa de catre o persoana incapabila; 3) daca cererea in numele persoanei interesate a fost depusa de catre o persoana, care nu are imputerniciri de a duce procesul; 4) daca litigiul dintre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si avind aceleasi temeiuri, se afla in curs de judecata, la aceeasi instanta sau la o alta instanta; 5) in cazul neprezentarii reclamantului la sedinta de judecata, daca el nu a adus la cunostinta instantei de judecata motivele neprezentarii sale sau daca aceste motive sint considerate neintemeiate, sau daca el nu a solicitat examinarea cauzei in lipsa sa. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii din 09.12.94] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 221. Procedura si efectele scoaterii cererii de pe rol In cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se inchide printr-o incheiere a instantei. In aceasta incheiere instanta este obligata sa arate, cum urmeaza sa fie inlaturate imprejurarile, enumerate in articolul 220 din prezentul cod si care impiedica solutionarea pricinii. Dupa inlaturarea conditiilor, care au servit drept temei pentru a scoate cererea de pe rol, persoana interesata are dreptul sa se adreseze din nou instantei judecatoresti cu o cerere potrivit cu dispozitiile generale. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL DOUAZECELEA INCHEIEREA INSTANTEI DE JUDECATA Articolul 222. Darea incheierilor Dispozitiile pentru instante, prin care pricina nu se solutioneaza in fond, se dau in forma de incheieri. Incheierile se dau de instanta in camera de chibzuire potrivit cu prevederile articolului 17 din prezentul cod. In caz de solutionare a unor chestiuni simple instata poate da incheierea dupa ce delibereaza, pe loc, fara sa se retraga in camera de chibziure. O asemenea incheiere se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Incheierile se anunta imediat dupa ce au fost date. Articolul 223. Cuprinsul incheierii instantei de judecata In incheiere trebuie sa se arate: 1) data si locul unde s-a dat inceierea; 2) denumirea instantei, care a dat incheierea, numele membrilor completului de judecata si al secretarului sedintei de judecata; 3) numele participantilor la proces si obiectul litigiului; 4) chestiunea asupra careia se da incheierea; 5) motivele, care au determinat concluziile instantei si taxele de lege, de care s-a calauzit instanta; 6) dispozitia instantei; 7) calea de atac impotriva incheierii date si termenul in care se poate exercita; Incheierea, care se da de instanta fara a se retrage in camera de chibzuire, trebuie sa contina datele enumerate in punctele 4, 5 si 6 ale prezentului articol. Articolul 224. Incheierile interlocutorii ale instantei de judecata Constatind in timpul judecarii procesului civil cazuri de incalcare a legalitatii sau a regulilor de convietuire de catre unele persoane cu functii de raspundere sau de catre unii cetateni ori neajunsuri esentiale in activitatea unor intreprinderi, institutii, organizatii de stat, a unor colhozuri, a altor organizatii cooperatiste, a asociatiilor lor, a altor organizatii obstesti, instanta judecatoreasca adopta o incheiere interlocutorie si o trimite intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor, persoanelor cu functii de raspundere si colectivelor de munca respective, care sint obligate sa cominice instantei judecatoresti ce fel de masuri au luat. Aceasta comunicare trebuie sa se faca in termen de o luna din ziua primirii copiei de pe incheierea interlocutorie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Daca in timpul examinarii plingerii instanta judecatoreasca ajunge la concluzia, ca a fost incalcat modul stabilit de examinare a propunerilor, cererilor si plingerilor cetatenilor, ca au avut loc taraganari, gituirea criticii, persecutie pentru ea, precum si alte incalcari ale legalitatii, instanta judecatoreasca adopta o decizie interlocutoare si o trimite persoanei cu functii de raspundere sau organului ierarhic superior. Persoana cu functii de raspundere sau organului mentionat sint obligate sa comunice intr-un termen de o luna instantei judecatoresti despre masurile luate asupra deciziei interlocuitoare. [In redatia Ucazului din 08.04.88] Daca in timpul judecarii unei cauze civile ori a plingerii impotriva unor actiuni nelegale ale organelor administratiei de stat sau ale persoanelor oficiale, care lezeaza drepturile cetatenilor, instanta judecatoreasca va constata in actiunile uneia din parti, ale persoanei oficiale sau ale altei persoane elementele unei infractiuni, ea va comunica aceasta procurorului. [In redactia Legii nr.501 din 15.02.91] Incheierea interlocutorie a instantei poate fi atacata cu recurs, iar daca hotarirea in fond se ataca in apel, incheierea interlocutorie se ataca impreuna cu hotarirea. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL DOUAZECI SI UNULEA PROCESE-VERBALE Articolul 225. Obligativitatea intocmirii unui proces-verbal Pentru fiecare sedinta de judecata in prima instanta si in instanta de apel, precum si pentru fiecare act de procedura savirsit in afara de sedinta, se intocmeste un proces-verbal. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 226. Cuprinsul procesului-verbal Procesul-verbal al sedintei de judecata sau al unui act de procedura savirsit in afara de sedinta, treuie sa cuprinda toate momentele esentiale ale dezbaterilor judiciare sau ale efectuarii actului de procedura. In procesul-verbal al sedintei se arata: 1) anul, luna, ziua si locul sedintei de judecata; 2) ora inceperii si ora terminarii sedintei; 3) denumirea instantei care judeca pricina, numele membrilor completului de judecata si al secretarului sedintei; 4) denumirea pricinii; 5) mentiunea cu privire la prezentarea participantilor la proces, a martorilor, expertilor, traducatorior; 6) dispozitiile presedintelui sedintei si incheierile date de instanta fara a se retrage in camera de chibzuire; 7) declaratiile si cererile participantilor la proces; 8) mentiunea, ca instanta de judecata a explicat partilor si celorlati participanti la proces drepturile si obligatiile lor procedurale; 9) explicatiile participantilor la proces, explicatiile verbale ale expertilor in legatura cu concluziile lor, datele privitoare la examinarea dovezilor matriale si inscrisurilor; 10) concluziile organelor administratiei publice. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 11) rezumatul sustinerilor verbale ale participantilor; 12) mentiunea, ca s-a dat citire incheierilor si hotaririi, ca s-a explicat continutul hotaririi si incheierilor date de instanta, precum si ca s-au dat explicatii in privinta caii de atac si termenului in care poate fi exercitata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 227. Intocmirea procesului-verbal Procese-verbale se intocmesc de secretar in sedinta de judecata sau la efectuarea actului de procesura in afara de sedinta. Participantii la proces au dreprul sa ceara consemnarea in procesul- verbal a imprejurarilor, considerate de ei ca esentiale pentru dezlegarea pricinii. Procesul-verbal trebuie sa fie intocmit si semnat cel tirziu a doua zi dupa terminarea sedintei de judecata sau dupa efectuarea actului de procedura. Procesul-verbal se semneaza de presedintele sedintei si de secretar. Toate modificarile, rectificarile si completarile trebuie sa fie mentionate in procesul-verbal. Articolul 228. Observatiile asupra procesului-verbal Participantii la proces au dreptul sa ia cunostinta de procesul- verbal si in curs de trei zile dupa semnarea lui sa prezinte in scris observatiile lor asupra procesului-verbal, aratind ce greseli s-au strecurat in el si de ce il considera ca nu este complet. Articolul 229. Examinarea observatiilor asupra procesului-verbal Presedintele sedintei examineaza observatiile asupra procesului- verbal, si, daca este de acord cu ele, confirma justetea lor. In cazul in care presedintele sedintei nu este de acord cu observatiile inaintate, ele se prezinta spre examinare completului de judecata, in a carui comperenta trebuie sa se afle cel putin unul dintre judecatorii care au luat parte la judecarea procesului. Dupa caz, sint chemate persoanele care au inaintat observatii asupra procesului- verbal. In cazul in care judecatorul care a examinat pricina personal nu este de acord cu observatiile inaintate, ele se examineaza de acelasi judecator, comunicindu-se aceasta tuturor participantilor interesati la proces. In urma examinarii observatiilor instanta da o incheiere, prin care confirma justetea lor sau le respinge. [In redactia Legii nr.758-XII din 18.10.91] Observatiile asupra procesului-verbal trebuie sa fie examinate in curs de cinci zile din momentul prezentarii lor, si in toate cazurile se anexeaza la dosar. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] B. PROCEDURA IN PRICINILE CARE IZVORASC DIN RAPORTURI JURIDICE ADMINISTRATIVE CAPITOLUL AL DOUAZECI SI DOILEA DISPOZITII GENERALE [Cap.XXII abrogat de la 18.08.2000 prin Legea nr.793-XIV din 10.02.2000] [Cap.XXII modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [Cap.XXII modificat prin Legea nr.192-XIII din 20.07.94] [Cap.XXII modificat prin Ucazul din 06.05.82] CAPITOLUL AL DOUAZECI SI TREILEA PLINGERILE IMPOTRIVA HOTARIRILOR COMISIILOR ELECTORALE [Cap.XXIII abrogat de la 18.08.2000 prin Legea nr.793-XIV din 10.02.2000] [Cap.XXIII modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL DOUAZECI SI PATRULEA PLINGERILE IMPOTRIVA ACTELOR NELEGITIME ALE ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE SI PERSOANELOR CU FUNCTII DE RASPUNDERE [Cap.XXIV abrogat de la 18.08.2000 prin Legea nr.793-XIV din 10.02.2000] [Cap.XXIV modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL DOUAZECI SI PATRULEA/1 [Cap.24/1 exclus prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL DOUAZECI SI CINCILEA PROCESELE IN LEGATURA CU URMARIREA DE LA CETATENI A RESTANTIE DE IMPOZITE, DE AUTOIMPUNERE A POPULATIEI SATESTI SI DE ASIGURARE OBLIGATORIE DE STAT [Cap.XXV abrogat de la 18.08.2000 prin Legea nr.793-XIV din 10.02.2000] [Cap.XXV modificat prin Ucazul din 06.05.82] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 C. PROCEDURA SPECIALA CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SASELEA DISPOZITII GENERALE Articolul 244. Principiile pe care instanta de judecata le examineaza in cadrul procedurii speciale Instanta de judecata examineaza in cadrul procedurii speciale urmatoarele procese: 1) cu privire la constatarea unor fapte care au valoare juridica; 2) cu privire la declararea absentei unui cetatean si declararea mortii unui cetatean; 3) cu privire la declararea capacitatii de exercitiu limitate sau a incapacitatii totale de exercitiu a unui cetatean; 4) cu privire la restabilirea drepturilor ce izvorasc din documente la purtator pierdute; 5) cu privire la constatarea unor greseli in inscrierile facute in registrele actelor starii civile; 6) cu privire la declararea unor bunuri fara stapin; 7) cu privire la plingerile impotriva actelor notariale sau impotriva refuzului de a le indeplini. [In redactia Ucazului din 04.09.75] 8) cu privire la adoptarea infierii. [In redactia Legii din 10.06.93] Articolul 245. Examinarea pricinilor in cadrul procedurii speciale Pricinile enumerate in articolul 244 din prezentul cod se examineaza de instanta conform regulilor generale din prezentul cod, cu exceptiile si completarile, stabilite de legislatie. Pricinile, enumerate in articolul 244 din prezentul cod, instanta de judecata le examineaza cu participarea petitionarului si a persoanelor interesate, a organelor administratiei de stat, intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor altor organizatii cooperatiste, asociatiilor, altor organizatii obstesti. Daca in cadrul examinarii pricinii dupa regulile procedurii speciale se naste un conflict de drept, de competenta instantelor judecatoresti, instanta nu examineaza cererea si explica persoanelor interesate, ca au dreptul sa intenteze o actiune conform regulilor generale. [In redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL DOUAZECI SI SAPTELEA CONSTATAREA UNOR FAPTE CARE AU VALOARE JURIDICA Articolul 246. Pricinile privitoare la constatarea unor fapte, care au valoare juridica si care sint examinate de instanta de judecata Instanta de judecata constata fapte de care depinde nasterea, modificarea sau incetarea unor drepturi personale sau patrimoniale ale cetatenilor sau organizatiilor. Instanta examineaza pricinile, in care i se cere sa constate: 1) raportul de rudenie intre diferite persoane; 2) faptul ca o persoana este intretinuta; 3) faptul de inregistrare a nasterii, infierii, casatoriei, divortului si mortii; 4) faptul ca documentele constatatoare de dreptul (cu exceptia biletului de partid, biletului comsomolist, biletului sindical, a documentelor militare, a pasaportului si a certificatelor eliberate de organele starii civile) apartin unei persoane, al carei prenume, nume dupa tata sau nume de familie, aratate in document, nu coincid cu prenumele, numele dupa tata sau numele de familie ale acestei persoane din pasaport sau din actul de nastere; 5) un accident; 6) faptul ca o persoana a murit la o data anumita si in imprejurari anumite, in cazul cind organele starii civile refuza sa inregistreze faptul mortii; 7) faptul acceptarii unei succesiuni si locul de deschidere a succesiunii; 8) faptul aflarii in raportul conjugale de fapt, in cazurile stabilite de lege, daca casatoria nu poate fi inregistrata la organele starii civile din cauza mortii unuia din soti; 9) alte fapte, care au valoare juridica. Nota: Vezi Legea nr.1063-XIV din 16.06.2000 "Privind interpretarea articolului 246 alineatul doi punctul 9) din Codul de procedura civila" [Pct.9 modificat prin Legea nr.1061-XIV din 16.06.2000] Articolul 247. Conditiile necesare pentru constatarea faptelor, care au valoare juridica Instanta de judecata constata fapte, care au valoare juridica, numai in cazul, cind petitionarul nu poate primi pe alta cale documentele cuvenite ce atesta aceste fapte sau cind documentele pierdute nu pot fi reconstituite. Articolul 248. Depunerea cererii si cuprinsul ei Cererea pentru constatarea unui fapt, care are o valoare juridica, se depune la instanta domiciliului petitionarului. In cerere trebuie sa se indice pentru ce scop are nevoie petitionarul de constatarea faptului respectiv, dovezile care ar confirma faptul, precum si motivele, pentru care petitionarul nu poate obtine documentele cuvenite sau pentru care documentele pierdute nu pot fi reconstituite. Articolul 249. Hotarirea instantei de judecata In hotarirea instantei trebuie sa se arate: faptul constatat de instanta, scopul pentru care a fost constatat si dovezile, pe baza carora acest fapt a fost constatat de instanta. Hotarirea instantei, prin care se constata un fapt ce urmeaza sa fie inregistrat la organele starii civile sau la alte organe, dupa ce va ramine definitiva, serveste drept temei pentru o asemenea inregistrare, fara sa inlocuiasca documentele, pe care le elibereaza aceste organe. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI OPTULEA DECLARAREA ABSENTEI SI DECLARAREA MORTII UNUI CETATEAN Articolul 250. Depunerea cererii Cererea de declarare a absentei sau de declarare a mortii unui cetatean se depune la instanta domiciliului petitionarului. Instanta incepe examinarea pricinii cu privire la declararea absentei unui cetatean sau declararea mortii unui cetatean dupa expirarea termenelor, stabilite de articolele 18 si 21 din Codul civil al Republicii Moldova. Articolul 251. Cuprinsul cererii In cerere trebuie sa se atate in ce scop are nevoie petitionarul sa fie declarata absenta sau moartea cetateanului, precum si sa fie expuse imprejurarile, care ar confirma absenta ori imprejurarile, care amenintau pe cel disparut cu moartea sau care dau temei de a se presupune ca el a murit in urma unui anumit accident. Articolul 252. Pregatirea pricinii pentru examinare In cadrul pregatirii pentru examinare judecatorul stabileste ce persoane (rude, colegi de munca s.a.) pot da informatii despre cel disparut si cere informatii despre el organizatiilor respective (organizatiile de exploatare a locuintelor, organele afacerilor interne, comitetele executive ale sovietelor de orasel sau satesti de deputati ai norodului) ale ultimului domiciliu cunoscut si locului de munca al celui absent. In acelasi timp instanta de judecata ia masuri, prin organele de tutela si curatela, sa fie numit un tutore pentru paza bunurilor celui absent, iar in caz de necesitate - si pentru administrarea lor. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 253. Participarea obligatorie a procurorului La examinarea de catre instanta a pricinii privitoare la declararea absentei sau la declararea mortii unui cetatean trebuie sa participe in mod obligatoriu procurorul. Articolul 254. Hotarirea instantei de judecata Hotarirea instantei de judecata, potrivit careia un cetatean este declarat absent constituie un temei, in virtutea caruia organul de tutela sau de curatela al locului de aflare a bunurilor celui absent va institui o tutela asupra acestor bunuri. Hotarirea instantei de judecata, prin care se declara moartea unui cetatean, constituie un temei pentru inscrierea de catre organele starii civile a mortii acestui cetatean in registrul actelor starii civile. Articolul 255. Efectele aparitiei sau descoperirii locului de aflare a cetateanului declarat absent sau mort In caz de aparitie sau descoperire a locului de aflare a cetateanului, declarat absent sau mort, instanta anuleaza printr-o noua hotarire hotarirea pe care a dat-o anterior. Aceasta hotarire constituie un temei pentru ridicarea tutelei instituite asupra bunurilor si pentru anularea inscrierii mortii lui in registrul actelor starii civile. CAPITOLUL AL DOUAZECI SI NOUALEA DECLARAREA CAPACITATII DE EXERCITIU LIMITATE SAU A INCAPACITATII TOTALE A UNUI CETATEAN Articolul 256. Depunera cererii Pricina cu privire la declararea capacitatii de exercitiu limitate a unui cetatean din cauza abuzului de bauturi spirtoase sau de substante narcotice ori cu privire la declararea incapacitatii totale din cauza unei boli psihice sau debilitatii mintale poate fi pornita la cererea membrilor familiei lui, procurorului, organului de tutela si de curatela institutiei curative psihiatrice, institutiei narcologice, organizatiei sindicale sau altei organizatii obstesti. [In redactia Ucazului din 31.10.88] Cererea de declararea a capacitatii de exercitiu limitate sau a incapacitatii totale a unui cetatean se depune la instanta domiciliului acestui cetatean, iar daca persoana este internata la o institutie curativa psigiatrica - la instanta locului unde se afla institutia curativa. Articolul 257. Cuprinsul cererii In cererea de declarare a capacitatii de exercitiu limitate a unui cetatean trebuie sa fie expuse imprejurarile care dovedesc, ca persoana ce abuzeaza de bauturi spirtoase sau de substante narcotice isi pune familia intr-o situatie materiala grea. [In redactia Ucazului din 31.03.87] In cererea de declarare a incapacitatii totale a unui cetatean trebuie sa fie expuse imprejurarile ce dovedesc tulburarea psihica in urma careia persoana aceasta nu poate sa-si dea seama de actele sale sau sa le dirijeze. Articolul 258. Ordonarea unei expertize pentru constatarea starii pshinice a cetateanului In cadrul pregatirii pricinii pentru examinare judecarorul, daca exista suficiente dovezi cu privire la boala psihica sau debilitatea mintala a cetateanului, ordona o expertiza psihiatica judiciara pentru constatarea starii lui psihice. In cazuri exceptionale daca persoana in privinta careia s-a facut o cerere de declarare a incapacitatii totale se eschiveaza in mod vadit de a se prezenta la expertiza instanta cu participarea psihiatrului poate da in sedinta de judecata o incheiere de trimitere fortata a cetateanului la o expertiza psihiatrica judiciara. [In redactia Legii din 09.12.94] Articolul 259. Examinarea cererii La examinarea de catre instanta a pricinii privitoare la declararea capacitatii de exercitiu limitate sau a incapacitatii totale a unui cetatean trebuie sa participe in mod obligatoriu un reprezentant al organului de tutela si curatela. [In redactia Legii din 09.12.94] Chestiunea citarii cetateanului in cauza se rezolva in fiecare caz, tinindu-se seama de starea sanatatii lui. Cheltuielile de judecata in legatura cu examinarea pricinii privitoare la declararea capacitatii limitate sau a incapacitatii totale a unui cetatean cad in sarcina statului. Constatind ca membrul familiei, care a depus cererea, a actionat cu rea-credinta in scopul de a-l lipsi pe cetatean in mod neintemeiat de capacitatea de exercitiu sau de a-i limita aceasta capacitate, instanta il obliga la plata tuturor cheltuielilor de judecata. Articolul 260. Hotarirea instantei de judecata Hotarirea instantei cu privire la declararea capacitatii de exercitiu limitate sau a incapacitatii totale a unui cetatean, dupa ce ramine definitiva, se trimite organului de tutela si de curatela, ca sa numeasxa pentu persoana cu capacitate de exercitiu limitata un curator, iar pentru persoana total incapabila - un tutore. Articolul 261. Hotarirea prin care un cetatean este declarat capabil In cazurile prevazute de alineatul al treilea al articolului 15 din Codul civil al Republicii Moldova, instanta, la cererea cetateanului insusi, a curatorului lu, precum si a persoanelor si organelor de stat, enumerate in articolul 256 din prezentul cod, da o hotarire de anulare a limitarii capacitatii de exercitiu a cetateanului. Pe baza hotaririi instantei se anuleaza curatela instituita asupra cetateanului respectiv. In cazurile, prevazute de alineatul al treilea al articolului 16 din Codul civil al Republicii Moldova, instanta la cererea tutorelui, precum si a persoanelor si organelor de stat, enumerate in articolul 256 din prezentul cod si pe baza concluziilor respective ale expertizei psihiatrice judiciare, da o hotarire prin care il declara capabil pe cel insanatosit. Pe baza hotaririi instantei se anuleaza tutela instituita asupra lui. CAPITOLUL AL TREIZECELEA RESTABILIREA DREPTURILOR CE IZVORASC DIN DOCUMENTELE LA PURTATOR PIERDUTE Articolul 262. Depunerea cererii de declarare ca nevalabil a documentului pierdut Persoana care a pierdut un document la purtator poate, in cazurile prevazute de lege, in special, daca a pierdut un livret de economii sau un certificat de privire pentru pastrare a unor obligatii ale imprumutului de stat, eliberate la purtator de casele de economii din munca ale statului, sa roage instanta de judecta sa declare documentul nevalabul si sa restabileasca drepturile atestate prin doocumentul pierdut. Cererea de declarare ca nevalabil a documentului la purtaror pierdut se depune la instanta locului, unde se afla institutia, care a eliberat documentul. In cererea de declarare ca nevalabila a unei hirtii de valoare trebuie sa fie aratate numele de familie, prenumele si numele dupa tata ale petitionarului si domiciliul, imprejurarile in care s-a pierdut hirtia de valoare, denumirea institutiei care a eliberat-o, precum si semnele distinctive ale hirtiei de valoare pierdute. Articolul 263. Actele judecatorului dupa primirea cererii Dupa primirea cdrerii judecatorul da o incheiere, prin care interzice institutiei ce a eliberat documentul sa efectueze pe baza lui plati si dispune totodata sa se publice pe contul petitionarului un anunt in gazeta locala. Anuntul trebuie sa cuprinda: 1) denumirea instantei de judecata, la care s-a depus cererea cu privire la pierderea documentului; 2) numele de familie, prenumele, numele dupa tata si domiciliul petitionarului, denumirea si sediul persoanei juridice care a depus cererea; 3) denumirea si semnele distinctive ale documentului; 4) propunerea facuta detinatorului documentului declarat pierdut, sa depuna, in termen de trei lumi din ziua publicarii anuntului, la instanta de judecata o cerere privitoare la dreptul lui asupra acestui document. Impotriva incheierii, prin care s-a respims cererea cu privire la publicarea anuntului, se poate face recurs particular sau declara protest. Articolul 264. Obligatia detinatorului documentului Detinatorul documentului declarat pierdut este obligat, in termen de trei luni din ziua publicarii anuntului, sa depuna la instanta care a dat incheierea o cerere, in care sa formuleze drepturile sale asupra documentului si totodata sa-l prezinte in original. Articolul 265. Actele judecatorului dupa primirea cererii din partea detinatorului documentului Daca instanta primeste din partea detinatorului documentului cererea inainte de expirarea termenului de trei luni din ziua publicarii anuntului, judecatorul nu examineaza cererea depusa de persoana care a pierdut documentul si fixeaza un termen, in cursul caruia institutiei ce a eliberat documentul i se interzice sa efectueze pe baza lui plati. Acest termen nu trebuie sa depaseasca doua luni. Judecatorul explica totodata petitionarului, ca are dreptul sa faca o cerere de chemare in judecata a detinatorului, conform regulilor generale, pentru a-l obliga sa prezinte acest document, iar detinatorului documentului, ca are dreptul sa ceara de la petitionar plata daunelor cauzate prin masurile de interzicere luate de judecator. Impotriva incheierii judecatorului asupra chestiunilor aratate in prezentul articol se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 266. Examinarea cererii de declarare ca nevalabil a documentului pierdut Dupa expirarea termenului de trei luni din ziua publicarii anuntului daca detinatorul documentului nu a facut cererea, aratata in articolul 264 din prezentul cod, instanta examineaza pricina privitoare la declarare ca nevalabil a documentului pierdut. Petitionarului si institutiei care a eliberat documentul pierdut li se cominica locul si data examinarii pricinii, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea pricinii. Articolul 267. Hotarirea instantei de judecata asupra cererii Daca instanta de judecata admite cererea petitionarului, ea da o hotarire prin care declara nevalabil documentul pierdut. Aceasta hotarire serveste drept temei pentru a i se elibera petitionarului depunerea sau un nou document in locul celui declarat nevalabil. Articolul 268. Dreptul detinatorului de a intenta o actiune in legatura cu dobindirea sau retinerea de bunuri fara just temei Detinatorul documentului, care dintr-un motiv sau altul nu a depus la timp cererea prin care sa formuleze drepturile sale asupra acestui document, poate, dupa ce hotarirea instantei cu privire la declararea documentului ca nevalabil va ramine definitiva, sa interzice persoanei, careia i s-a recunoscut dreptul de a primi un nou document in locul celui pierdut, o actiune in legatura cu dobandirea sau retinerea de bunuri fara just temei. CAPITOLUL AL TREIZECI SI UNULEA CONSTATAREA UNOR GRESELI STRECURATE IN REGISTRELE ACTELOR STARII CIVILE Articolul 269. Depunerea cererii Instanta de judecata examineaza pricinile privitoare la constatarea unor greseli strecurate in registrele actelor starii civile, daca organele starii civile, desi dreptul persoanei in cauza nu este contestat, au refuzat sa introduca indreptarea. Cererea de constatare a unor greseli strecurate in registrele actelor starii civile se depune la instanta domiciliului petitionarului. Articolul 270. Cuprinsul cererii In cerere trebuie sa se arate in ce consta greseala strecutata in inscrierea facuta in registrele actelor starii civile, cind si ce organ al starii civile a refuzat sa indrepte inscrierea facuta. Articolul 271. Hotarirea instantei de judecata Dupa ce ramine definitiva, hotarirea instantei, prin care s-a constatat greseala strecurata in registrele actelor starii civile, serveste drept temei pentru indreptarea acelei inscrieri de catre organele starii civile. CAPITOLUL AL TREIZECI SI DOILEA DECLARAREA UNOR BUNURI FARA STAPIN Articolul 272. Depunerea cererii Cererea de declarare a unor bunuri fara staprin se depune de catre organul financiar sau colhoz la instanta de judecata a locului unde se afla bunurile. Articolul 273. Cuprinsul cererii In cerere trebuie sa se arate ce bunuri sa fie declarate fara stapin precum si aduse dovezi, care sa confirme imposibilitatea identificarii proprietarului bunurilor. Articolul 274. Actele judecatorului dupa primirea cererii In cadrul pregatirii pricinii pentru examinare judecatorul stabileste ce persoane (proprietarii, posesorii de fapt ai bunurilor si altii) ar putea da informatii asupra apartenentei bunurilor si totodata cere informatii asupra lor organizatiilor respective (organizatii de exploatare a locuintelor, comitetele executive ale Sovietelor de orasel, satesti de deputati ai norodului. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 275. Hotarirea instantei de judecata Constatind ca bunurile nu au stapin sau ca proprietarul lor nu este cunoscut, instanta de judecata da o hotarire, prin care le declara bunuri fara stapin si dispune trecerea lor in proprietatea statului sau colhozului. CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA PLINGERILE IMPOTRIVA ACTELOR NOTARIALE SAU IMPOTRIVA REFUZULUI DE A LE INDEPLINI Articolul 276. Depunerea plingerii Persoana interesata care considera ca este gresit actul notarial indeplinit sau refuzul de a indeplini actul notarial are dreptul sa depuna plingere la instanta de judecata din raza teritoriala a biroului notarial ori a organului care indeplineste actele notariale. [Alin.1 in redactia Legii nr.126-XIV din 30.07.98] [In redactia Ucazului din 06.05.82] [Alin.2,3 excluse prin Legea nr.126-XIV din 30.07.98] Plingerea se depune in termen de zece zile, calculat din momentul, cind petitionarul a aflat despre efectuarea actului notarial sau despre refuzul de a se efectua un asemenea act. Articolul 277. Examinarea plingerii Plingerea se examineaza de catre instanta de judecata cu participarea petitionarului, a notarului sau a unei altei persoane oficiale, care a efectuat actul notarial, impotriva caruia s-a facut plingerea sau care a refuzat de a efectua un act notarial, dar neprezentarea lor nu impiedica solutionarea pricinii. [Art.277 modificat prin Legea nr.126-XIV din 30.07.98] Articolul 278. Hotarirea instantei de judecata asupra plingerii In caz de admitere a plingerii, instanta de judecata da o hotarire de anulare a actului notarial efectuat sau obliga biroul notarial ori organul, care indeplineste actele notariale sa efectueze actele notariale respective. Daca gaseste, ca actele notariale sau ale organului, care indeplineste acte notariale sint legale, instanta da o hotarire de respingere a plingerii. [Art.278 modificat prin Legea nr.126-XIV din 30.07.98] Articolul 278/1. Modul de solutionare a litigiilor privitoare la un drept, bazat pe actul de notariat savirsit Litigiul, aparut intre persoane cointeresate, privitor la un drept, bazat pe actul de notariat savirsit, se examineaza de catre inatanta judecatoreasca competenta in conformitate cu legislatia. [In redactia Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL TREIZECI SI TREILEA/1 [Cap.33/1 in baza Legii nr.1482-XII din 10.06.93] ADOPTAREA INFIERII Articolul 278/2. Depunerea cererii pentru incuviintarea adoptiei Cererea pentru incuviintarea adoptiei unui copil cetatean al Republicii Moldova facuta de un cetatean al Republicii Moldova se depune la instanta de judecata in raza careia domiciliaza cel ce urmeaza a fi adoptat sau, in cazul cind este necesar a proteja interesele celui ce urmeaza a fi adoptat, - la instanta de judecata in raza careia domiciliaza cel care adopta. Cererea pentru incuviintarea adoptiei unui copil cetatean al Republicii Moldova facuta de un cetatean strain se depune la Curtea de Apel. [Art. 278/2 in red. Legii N 980-XV din 12.04.2002] Articolul 278/3. Actele ce se anexeaza la cererea de infiere La cererea de infiere se anexeaza urmatoarele acte: 1) copia autentificata a certificatului de nastere a infiatului si extrasul din registrul de inscriere a nasterilor; 2) copiile autentificate ale certificatelor de nastere si, dupa caz de casatorie sau deces ale parintilor infiatului; 3) declaratia autentificata de consimtamânt la infiere, depusa de parinte sau parinti, tutore (curator), de alti ocrotitori legali ai copilului; 4) certificatul medical al infiatului; 5) certificatul medical al infietorului; 6) certificatul privind starea materiala a infietorului; [Pct. 7 excl. prin Legea N 1001-XV din 19.04.2002] [Numer. modif. prin Legea N 1001-XV din 19.04.2002] 7) copiile autentificate ale buletinului de identitate si a certificatului de casatorie ale infietorului, daca acesta e casatorit; 8) avizul organului de tutela si curatela dat in temeiul examinarii conditiilor de trai ale persoanei care doreste sa infieze copilul si verificarii lipsei de piedici pentru ingaduirea infierii, actul examinarii conditiilor de trai; 9) avizul Comitetului pentru Infiere al Republicii Moldova, in cazul infierii de catre cetateni straini, si confirmarea ca copilul a fost prezentat pentru infiere cetatenilor Republicii Moldova, dar in decursul a cel putin sase luni dupa ce a fost luat la evidenta nu a fost infiat; 10) actul ce confirma dreptul cetateanului strain la infiere in conditiile legislatiei tarii sale, eliberat de autoritatile competente ale acestei tari, in cazul infierii de catre cetateni straini; 11) ancheta sociala a infietorului, in cazul infierii de catre cetateni straini, efectuata de autoritatile competente de la domiciliul acestuia in care sa se indice opinia lor cu privire la infiere. Instanta de judecata poate solicita si alte probe admise de lege, inclusiv referitoare antecedentele penale ale infietorului. Articolul 278/4. Examinarea cererii de infiere Examinarea cererii de infiere se face cu participarea obligatorie a infietorului, a reprezentantului organului de tutela si curatela si a procurorului. In proces pot fi atrasi de instanta sau interveni din initiativa proprie si alte persoane interesate in actul infierii. La solicitarea infietorului sau la decizia instantei de judecata cererea se examineaza in sedinta judiciara inchisa. Articolul 278/4a. Acordul la adoptie Acordul parintelui sau parintilor, tutorelui (curatorului) la adoptie poate fi exprimat si personal in instanta de judecata. Pentru adoptia copilului care a atins virsta de 10 ani este necesar si acordul acestuia exprimat in instanta de judecata. Ca exceptie, copilul poate fi adoptat fara acordul lui daca, pina la momentul adoptiei, el a locuit in familia adoptatorilor si nu stie ca acestia nu sint parintii lui firesti. [Art. 278/4a introd. prin Legea N 1001-XV din 19.04.2002] Articolul 278/4b. Termenul de incercare la adoptie Hotarirea instantei de judecata privind incuviintarea adoptiei poate fi pronuntata numai in cazul in care copilul s-a aflat in ingrijirea viitorilor adoptatori nu mai putin de 6 luni. In unele cazuri, adoptia poate fi incuviintata si fara stabilirea acestui termen de incercare, motivele mentionindu-se in hotarirea instantei de judecata. [Art. 278/4b introd. prin Legea N 1001-XV din 19.04.2002] Articolul 278/5. Hotarârea instantei de judecata Copia autentificata a hotaririi definitive a instantei de judecata privind infierea , in termen de trei zile, se trimite organului de inregistrare a actelor de stare civila pentru inregistrarea infierii. [Art. 278/5 modif. prin Legea N 1001-XV din 19.04.2002] D. PROCEDURA IN INSTANTELE JUDECATORESTI ECONOMICE CAPITOLUL AL TREIZECI SI TREILEA/2 [Cap. 33/2 in baza Legii nr.942-XIII din 18.07.96] JUDECAREA LITIGIILOR ECONOMICE Articolul 278/6. Instantele judecatoresti economice Instantele judecatoresti economice sint instante de judecata specializate, care judeca litigiile economice in modul stabilit de prezentul cod si de alte acte legislative. Articolul 278/7. Intentarea procesului Instanta judecatoreasca economica intenteaza procese la cererile introduse de: 1) intreprinderi, institutii, organizatii si asociatii, indiferent de tipul de proprietate si forma organizatorico-juridica, inclusiv intreprinderi mixte si cele apartinind integral investitorilor straini, denumite in ceea ce urmeaza agenti economici, de organele administratiei publice care, conform legislatiei Republicii Moldova, acordurilor internationale si altor conventii (contracte), pot fi participanti ai procesului de judecata in instanta judecatoreasca economica; 2) organele ierarhic superioare agentilor economici in cazurile stabilite de prezentul cod; 3) procurori, organele de stat care se adreseaza in apararea intereselor de stat; 4) in alte cazuri prevazute de legislatie. Articolul 278/8. Masurile prealabile de transare a litigiilor economice Litigiile pot fi transmise spre examinare in instanta judecatoreasca economica numai dupa ce au fost luate masuri prealabile de transare a lor. Masurile prealabile de transare a litigiilor se socot luate daca, pina la adresarea in instanta judecatoreasca economica, partea fata de care sint formulate pretentii este instiintata despre aceasta in conformitate cu intelegerile sau contractele dintre parti. Articolul 278/9. Litigiile atribuite competentei instantelor judecatoresti economice Instantele judecatoresti economice judeca litigiile aparute din relatiile economice dintre persoane fizice si juridice in activitatea de intreprinzator, inclusiv: 1) aparute la incheierea, modificarea, desfacerea si executarea contractelor, inclusiv cu participarea intreprinderilor mixte si intreprinderilor apartinind integral investitorilor straini; 2) cu privire la reincasarea sumelor ridicate incontestabil de organele de stat carora legislatia le acorda asemenea drepturi; 3) aparute la transportul de marfuri in cadrul traficului international pe caile ferate, aeriene si fluviale; 4) de confirmare a dreptului de proprietate; 5) cu privire la repararea prejudiciilor; 6) cu privire la considerarea unor acte normative si fara caracter normativ ale organelor administratiei publice si ale altor organe, care sint in contradictie cu legislatia in vigoare, ca fiind nule; 7) cu privire la contestarea unor fapte care au valoare juridica; 8) cu privire la lichidarea sau reorganizarea agentilor economici; 9) cu privire la faliment; 10) cu privire la apararea onoarei, demnitatii si reputatiei profesionale; 11) alte litigii date de lege in competenta sa. Articolul 278/10. Competenta judecatoriilor economice de circumscriptie Judecatoriile economice de circumscriptie judeca toate categoriile de litigii economice, cu exceptia celor atribuite competentei Judecatoriei Economice a Republicii Moldova. Articolul 278/11. Competenta Judecatoriei Economice a Republicii Moldova Judecatoria Economica a Republicii Moldova judeca: 1) cererile agentilor economici cu privire la considerarea unor acte normative si fara caracter normativ ale organelor administratiei publice si ale altor organe, care sint in contradictie cu legislatia in vigoare, ca fiind nule; 2) cererile introduse in apararea intereselor de stat; 3) alte litigii date de lege in competenta sa. Articolul 278/12. Aprecierea dovezilor Instantele judecatoresti economice apreciaza toate dovezile dupa intima sa convingere, intemeiata pe cercetarea sub toate aspectele, completa si obiectiva, a tuturor circumstantelor actiunii, calauzindu-se totodata * de legislatie, de contractele incheiate si de alte acte obligatorii pentru parti. Nici un fel de dovezi nu au pentru instantele judecatoresti economice o forta probanta de mai inainte stabilita. Recunoasterea de catre una din parti a faptelor si circumstantelor pe care cealalta parte isi intemeiaza cerintele sau obiectiile nu este acceptata ca circumstanta obligatorie de instanta judecatoreasca economica. Avizul expertului se discuta in sedinta de judecata si se apreciaza in ansamblu cu toate celelalte dovezi ale pricinii. Avizul expertului poate fi respins de instanta judecatoreasca economica, cu indicarea in hotarire a motivelor respingerii. Articolul 278/13. Declaratiile martorului Martorul comunica oral instantei judecatoresti economice faptele si imprejurarile care au importanta pentru solutionarea litigiului. La propunerea instantei judecatoresti economice, martorul poate face declaratii in scris. Nu sint apreciate ca dovezi declaratiile martorului daca nu este cunoscut de unde provin. Articolul 278/14. Taxa de stat Taxa de stat se achita in conformitate cu prezentul cod si cu Legea taxei de stat. [Art.278/14 in redactia Legii nr.1444 din 26.12.97] Articolul 278/15. Repartizarea cheltuielilor de judecata Cheltuielile ce tin de plata taxei de stat repartizeaza: 1) in litigiile aparute la incheierea, modificarea si desfacerea contractelor partii care se eschiveaza neintemeiat de la acceptarea propunerilor celeilalte parti sau ambelor parti, daca instanta judecatoreasca economica a respins partial propunerile fiecareia din ele; 2) in litigiile aparute la executarea contractelor si in alte temeiuri - ambelor parti, proportional marimii cerintelor actiunii satisfacute. Daca pricina a fost intentata in urma actiunilor neintemeiate ale uneia din parti, instanta judecatoreasca economica poate trece acestei parti cheltuielile de plata a taxei de stat, indiferent de rezultatul examinarii actiunii. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei, elaborarea avizelor si asigurarea traducerii se trec pe seama piritului la satisfacerea actiunii, reclamantului la respingerea actiunii, iar la satisfacerea partiala a actiunii - ambelor parti, proportional cerintelor actiunii satisfacute, sau numai partii care si-a asumat cheltuielile date. Articolul 278/16. Forma si cuprinsul cererii de chemare in judecata Cererea de chemare in judecata se introduce la instanta judecatoreasca economica in scris si se semneaza de conducatorul sau de adjunctul conducatorului agentului economic, de procurorul care o introduce sau de jurisconsult (avocat) in baza procurii, care se anexeaza la dosar. Cererea de chemare in judecata va cuprinde: 1) denumirea instantei careia ii este adresata; 2) denumirea partilor, adresele lor, datele de identificare bancare, codurile fiscale; 3) valoarea actiunii, daca actiunea urmeaza sa fie apreciata, suma contractului; 4) circumstantele pe care sint intemeiate cerintele reclamantului si dovezile care confirma aceste cerinte, calculul intemeiat al sumei indicate pentru incasare sau contestare, legislatia in temeiul careia este intentata actiunea; 5) informatia referitoare la masurile de transare a litigiului in modul stabilit, cu indicarea datei la care piritului i-au fost expediate propunerile de transare, precum si datei la care a fost primit raspunsul motivele in baza carora sint respinse argumentele expuse in raspuns, in procesul-verbal al divergentelor sau in alte documente; 6) in caz de intentare a actiunii impotriva mai multor piriti se vor formula cerinte aparte pentru fiecare din ei; 7) enumerarea documentelor si a altor dovezi anexate la cerere. In cererea de chemare in judecata pot fi indicate si alte date daca petitionarul le socoate necesare pentru solutionarea justa a litigiului. Articolul 278/17. Expedierea copiilor de pe cererea de chemare in judecata si de pe documentele anexate la ea La intentarea actiunii, precum si la atragerea de catre instanta a altui reclamant sau pirit, petitionarul este obligat sa trimita partilor copii de pe cererea de chemare in judecata si de pe documentele anexate la ea daca partile nu dispun de ele. Articolul 278/18. Respingerea cererii de chemare in judecata Instanta judecatoreasca economica respinge cererea de chemare in judecata in cazul in care: 1) asemenea cerere nu poate fi judecata in instanta respectiva; 2) in instanta judecatoreasca economica este deja intentat un proces privind litigiul intre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri sau exista deja o hotarire a instantei judecatoresti economice asupra litigiului dat; 3) actiunea este intentata de un agent economic sau impotriva unui agent economic care, in conformitate cu legislatia, nu poate fi reclamant sau pirit in asemenea litigiu; 4) actiunea este intentata impotriva unui agent economic lichidat. Referitor la respingerea cererii de chemare in judecata se da o incheiere care se trimite partilor, petitionarului care nu este reclamant si procurorului nu mai tirziu de 10 zile dupa introducerea cererii. Incheierea prin care se respinge cererea de chemare in judecata se expediaza petitionarului impreuna cu materialele actiunii. Incheierea prin care se respinge cererea de chemare in judecata poate fi atacata in modul stabilit de lege. In cazul anularii acestei incheieri, cererea de chemare in judecata se socoate depusa in prima zi de adresare in instanta. Articolul 278/19. Returnarea cererii de chemare in judecata Instanta judecatoreasca economica este indreptatita sa returneze fara examinare cererea de chemare in judecata si documentele anexate la ea in cazul in care: 1) cererea nu este semnata sau este semnata de o persoana care nu are dreptul sa o semneze sau de o persoana functia careia nu este indicata; 2) in cerere nu sint indicate denumirea partilor, adresele lor, elementele de identificare bancare si codurile fiscale; 3) sint incalcate regulile de conexare a cerintelor actiunii; 4) nu este anexata dovada de expediere catre pirit a copiei de pe cererea de chemare in judecata; 5) la cerere nu este anexata dovada de plata a taxei de stat daca aceasta urmeaza sa fie platita la depunerea cererii; 6) nu sint prezentate documentele ce confirma imputernicirile date de agentul economic pentru a participa la proces; 7) la intentarea actiunii de catre organul ierarhic superior nu sint prezentate documentele ce confirma imputernicirile lui; 8) nu sint prezentate dovezile masurilor prealabile de transare a litigiului in modul stabilit; 9) nu sint prezentate dovezi ce confirma adresarea catre institutia financiara pentru a se primi datoria, cind ea, conform legislatiei, trebuie sa fie primita prin institutia financiara; 10) reclamantul isi retrage cererea pina la darea incheierii privind intentarea procesului. Cererea de chemare in judecata se returneaza de catre judecator in termen de 5 zile dupa primirea ei. Returnarea cererii de chemare in judecata nu impiedica readresarea ei dupa inlaturarea incalcarii comise. Articolul 278/20. Intentarea procesului Judecatorul, primind cererea de chemare in judecata, cu cel tirziu 10 zile dupa inregistrarea ei, da o incheiere privind intentarea procesului si o expediaza partilor si petitionarului care nu este reclamant. In incheiere se indica data primirii cererii, data inceputului judecarii pricinii, timpul si locul sedintei, actiunile necesare pentru pregatirea dosarului spre examinare in sedinta. Incheierea se expediaza si altor agenti economici, ministerelor si departamentelor, in cazurile in care de la ele se vor cere documente, informatii si concluzii, sau persoanele cu functii de raspundere ale acestora vor fi chemate in instanta de judecata. Pina la judecarea pricinii in fond partile si alte persoane, in baza imputernicirilor date, sint indreptatite sa ia cunostinta de dovezile de care nu dispun. Articolul 278/21. Masurile luate de judecator in vederea pregatirii materialelor pentru judecarea pricinii in sedinta Judecatorul ia urmatoarele masuri in vederea pregatirii materialelor pentru judecarea pricinii in sedinta: 1) hotaraste chestiunea atragerii in proces in calitate de parti a altor agenti economici; 2) exclude din numarul partilor agentii economici carora nu le-a fost trimisa propunerea de transare a litigiului, precum si agentii economici care, in conformitate cu legislatia, nu pot fi reclamanti si piriti in asemenea litigii; 3) invita reprezentantii partilor pentru a preciza circumstantele pricinii si stabileste daca e necesar a se prezenta materiale suplimentare; 4) obliga partile, alti agenti economici si persoanele cu functii de raspundere ale acestora sa execute anumite actiuni (verificarea calculelor, cercetarea dovezilor la locul aflarii lor etc.); 5) cere de la parti, de la petitionarul care nu este parte, de la alti agenti economici si de la ministere si departamente documentele, informatiile si avizele necesare pentru solutionarea litigiului, ia cunostinta de aceste materiale la locul aflarii lor; 6) hotaraste chestiunea cu privire la ordonarea expertizei si la participarea expertului; 7) studiaza dovezile scrise si cele materiale la locul aflarii lor; 8) stabileste obligativitatea sau neobligativitatea infatisarii reprezentantilor partilor in sedinta de judecata; 9) hotaraste chestiunea citarii persoanelor cu functii de raspundere pentru a da lamuriri asupra litigiului; 10) hotaraste, dupa caz, chestiunea referitoare la judecarea litigiului la locul aflarii agentului economic; 11) ia alte masuri de asigurare a examinarii juste si in termen a litigiului. Articolul 278/22. Termenele judecarii litigiilor Instantele judecatoresti economice judeca litigiile intr-un termen de cel mult 3 luni daca legislatia nu prevede altfel. Articolul 278/23. Modul desfasurarii sedintei Modul desfasurarii sedintei este stabilit de instanta judecatoreasca economica. Judecatorul lamureste participantilor la proces drepturile si obligatiile lor si contribuie la exercitarea drepturilor ce le apartin, la stabilirea unei intelegeri legale intre parti. In conformitate cu modul stabilit de instanta, se asculta reprezentantii reclamantului si ai piritului, expertul si ceilalti participanti la sedinta. La examinarea litigiilor deosebit de complicate, judecatorul are dreptul sa anunte o intrerupere. Articolul 278/24. Actele judecatoresti Instanta judecatoreasca economica adopta acte judecatoresti sub forma de hotariri, incheieri si decizii. Hotarirea instantei de judecata ramine definitiva dupa expirarea termenului prevazut pentru apel. Actul judecatoresc, ramas definitiv, este obligatoriu pentru executare. Neexecutarea actelor judecatoresti atrage raspunderea prevazuta de prezentul cod. Articolul 278/25. Aminarea judecarii pricinii Instanta judecatoreasca economica are dreptul sa amine judecarea pricinii in cazurile in care: 1) a aparut necesitatea de a atrage in proces un alt reclamant sau alt pirit; 2) materialele cerute nu au fost primite; 3) reprezentantii partilor nu s-au prezentat; 4) exista alte motive care fac imposibila judecarea pricinii in sedinta data. Referitor la aminarea judecarii pricinii se da o incheiere in care se indica data si locul desfasurarii urmatoarei sedinte. In incheierea privind aminarea judecarii pricinii poate fi stabilita aplicarea unei amenzi prevazute de prezentul cod. Articolul 278/26. Suspendarea procesului si reinceperea lui Instanta judecatoreasca economica suspenda procesul in cazul in care: 1) pricina nu poate fi judecata inainte de solutionarea de catre instanta a altei pricini legate de aceasta sau inainte de solutionarea chestiunii respective de catre organele competente; 2) instanta ordona efectuarea unei expertize; 3) instanta trimite materialele in organele de ancheta; 4) impotriva reclamatului s-a deschis proces de faliment. [Pct.4) introdus prin Legea nr.1051-XIV din 16.06.2000] Instanta judecatoreasca economica reincepe procesul dupa inlaturarea circumstantelor care au servit ca motiv pentru suspendarea lui. Referitor la suspendarea procesului si reinceperea lui se da o incheiere. Incheierea privind suspendarea procesului poate fi revizuita in modul stabilit de prezentul cod. Articolul 278/27. Clasarea procesului Instanta judecatoreasca economica claseaza procesul in cazul in care: 1) litigiul nu este de competenta sa; 2) exista o hotarire a instantei judecatoresti economice privind litigiul intre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri; 3) una din partile implicate in proces (sau ambele), in conformitate cu legislatia, nu poate fi reclamant in asemenea litigiu; 4) agentii economici implicati in litigiu in calitate de parti sint lichidati. In cazul clasarii procesului, adresarea repetata in instanta de judecata privind litigiul dintre aceleasi parti asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri nu se admite. Referitor la clasarea procesului se da o incheiere in care se poate stabili repartizarea intre parti a cheltuielilor de taxa de stat, restituirea taxei de stat din buget si incasarea amenzilor prevazute de prezentul cod. Articolul 278/28. Lasarea cererii fara examinare Instanta judecatoreasca economica lasa cererea fara examinare in cazul in care: 1) cererea nu este semnata sau este semnata de o persoana care nu are acest drept; 2) in instanta de judecata se judeca un litigiu intre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avind aceleasi temeiuri; 3) nu sint luate masuri pentru transarea prealabila a litigiului; 4) nu sint luate masuri pentru primirea, in modul stabilit, a datoriei prin institutia financiara; 5) reclamantul sau petitionarul care nu este reclamant nu a prezentat fara motive intemeiate materialele cerute de instanta, nu s-a infatisat la sedinta de judecata, fapt care impiedicase judecarea litigiului. Referitor la lasarea cererii fara examinare se da o incheiere in care se poate stabili repartizarea intre parti a cheltuielilor de taxa, restituirea ei din buget si incasarea amenzilor prevazute de prezentul cod. Dupa inlaturarea circumstantelor care au servit drept motiv pentru lasarea cererii fara examinare, reclamantul are dreptul de a se adresa in judecata in modul stabilit. Articolul 278/29. Schimbarea temeiului sau a obiectului actiunii, schimbarea marimii cerintelor, renuntarea la actiune, recunoasterea actiunii Pina la adoptarea hotaririi asupra litigiului, reclamantul are dreptul sa schimbe temeiul sau obiectul actiunii, sa majoreze sau sa micsoreze marimea cerintelor sau sa renunte la actiune. Reclamatul are dreptul sa recunoasca actiunea in tot sau in parte. Instanta judecatoreasca economica nu accepta renuntarea la actiune si micsorarea marimii cerintelor actiunii daca aceasta prejudiciaza interesele statului. Faptele privind renuntarea la actiune sau recunoasterea actiunii se inscriu in procesul-verbal. Instanta judecatoreasca economica nu accepta recunoasterea actiunii daca aceasta este in contradictie cu legislatia. Articolul 278/30. Drepturile instantei judecatoresti economice la adoptarea si executarea hotaririi Instanta judecatoreasca economica este indreptatita sa declare nul contractul in intregime sau numai o parte a acestuia care este in contradictie cu legislatia, precum si sa refuze satisfacerea cerintelor partilor daca aceste cerinte se bazeaza pe un act nelegitim al unui organ al administratiei publice sau al unui alt organ. La adoptarea hotaririi asupra litigiului, instanta judecatoreasca economica are dreptul: 1) sa depaseasca limitele cerintelor actiunii daca aceasta este necesar pentru apararea intereselor statului; 2) sa incaseze de la agentii economici inculpati in folosul bugetului de stat amenzile prevazute de prezentul cod; 3) sa amine sau sa esaloneze executarea hotaririi. Articolul 278/31. Procesele-verbale Pentru fiecare sedinta a instantei judecatoresti economice, precum si pentru fiecare act de procedura efectuat in afara de sedinta, se intocmeste un proces-verbal in conformitate cu cerintele prevazute in capitolul XXI al prezentului cod. [in redactia Legii nr.1171 din 30.04.97] Articolul 278/32. Judecarea in prima instanta a litigiilor economice date in competenta Judeca- toriei Economice a Republicii Moldova Litigiile economice date prin lege in competenta Judecatoriei Economice a Republicii Moldova se judeca in prima instanta de un complet de judecata format din cel 1 sau 3 judecatori numiti de Presedintele Judecatoriei Economice a Republicii Moldova din rindul membrilor Colegiului de apel. [Art. 278/32 modif. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] Articolul 278/33. Apelul Hotaririle adoptate in prima instanta de judecatoriile economice de circumscriptie sint supuse apelului la Judecatoria Economica a Republicii Moldova. Nu pot fi atacate cu apel: 1) hotaririle date in prima instanta de Judecatoria Economica a Republicii Moldova; 2) hotaririle in pricinile patrimoniale daca, la momentul intentarii actiunii in judecata, valoarea actiunii este mai mica de cincizeci de salarii minime; 3) incheierile prin care se incuviinteaza impacarea partilor si se confirma tranzactia de impacare; 4) alte hotariri pentru care legea nu prevede aceasta cale de atac. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondul, in afara de cazurile cind incheierile instantei fac imposibila judecarea de mai departe a pricinii. Articolul 278/34. Persoanele care pot declara apel Pot declara apel: 1) partile si alti participanti la proces; 2) procurorul, in pricinile intentate de el personal; 3) martorul, expertul, interpretul si reprezentantii partilor, cu privire la cheltuielile de judecata ce li se cuvin. In cazul depunerii cererii de apel de catre reprezentantii partilor, la cerere se anexeaza mandatul ce confirma dreptul lor de a contesta hotaririle judecatoresti. Articolul 278/35. Judecarea apelului Apelul se judeca de Colegiul de apel al Judecatoriei Economice a Republicii Moldova. Articolul 278/36. Termenul de declarare a apelului Termenul de apel este de 15 de zile de la comunicarea hotaririi daca legea nu dispune altfel. Daca una din parti face apel inainte de comunicarea hotaririi, aceasta se considera comunicata la data depunerii apelului. [Art. 278/36 alin. 1 modificat prin Legea nr.1171 din 30.04.97] Articolul 278/37. Returnarea apelului Colegiul de apel returneaza apelul in cazul in care: 1) apelul nu este semnat sau este semnat de o persoana care nu are dreptul sa-l semneze sau de o persoana a carei functie nu este aratata; 2) la apel nu este anexata dovada ce confirma faptul ca participantilor la proces li s-au expediat copiile de pe apel; 3) la apel nu este anexata dovada de plata a taxei de stat; 4) apelul a fost depus dupa expirarea termenului stabilit si nu cuprinde cerinta de a-l repune in termen; 5) apelul este retras pina la darea hotaririi. Referitor la returnarea cererii de apel se da o incheiere care poate fi supusa recursului. Articolul 278/38. Intentarea procesului in apel Referitor la primirea apelului se da o incheiere. In incheiere se arata data si locul examinarii apelului. Articolul 278/39. Dovezile de apel Partile nu se vor folosi, inaintea instantei de apel, de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decit de cele invocate in prima instanta sau aratate in cererea de chemare in judecata si in referinta. Colegiul de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea dovezilor administrate in prima instanta, precum si administrarea altor dovezi, daca le considera necesare pentru judecarea pricinii. Articolul 278/40. Procedura de judecare a apelului Regulile de procedura privind judecarea pricinilor in prima instanta se aplica si in instanta de apel in conditiile prezentului compartiment. Regulile stabilite numai pentru judecarea pricinilor in prima instanta nu se aplica. Articolul 278/41. Renuntarea la apel Apelantul este indreptatit sa renunte la apel pina la darea deciziei. In cazul admiterii renuntarii la apel, procesul in instanta de apel se claseaza daca hotarirea nu a fost contestata de alte persoane. Articolul 278/42. Limitele judecarii apelului In baza dovezilor anexate la dosar si a celor prezentate suplimentar, Colegiul de apel rejudeca pricina. Dovezile suplimentare sint admise d e instanta de apel in cazul confirmarii de catre apelant a imposibilitatii prezentarii lor in prima instanta. In apel nu se poate schimba calitatea partilor, pricina sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu se considera cereri noi. Se vor putea cere insa dobinzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotaririi primei instante. De asemenea, se va putea solicita compensatia legala. Articolul 278/43. Temeiuri pentru modificarea sau anularea hotaririi Drept temeiuri pentru modificarea sau anularea hotaririi sint: 1) aprecierea incompleta a circumstantelor care au insemnatate pentru judecarea pricinii; 2) neconfirmarea circumstantelor care au insemnatate pentru pricina, pe care judecata le-a considerat stabilite; 3) necorespunderea concluziilor expuse in hotarire circumstantelor dosarului; 4) incalcarea sau aplicarea gresita a normelor dreptului material sau normelor dreptului procedural. calcarea sau aplicarea gresita a normelor dreptului procedural serveste drept temei pentru modificarea sau anularea hotaririi daca aceasta incalcare a avut drept consecinta sau a putut duce la adoptarea unei hotariri gresite. Incalcarea normelor dreptului procedural serveste ca temei pentru anularea hotaririi date in prima instanta daca: 1) pricina a fost judecata de un complet de judecata format cu incalcarea legii; 2) pricina a fost judecata in lipsa unuia din participantii la proces, care nu a fost instiintat in mod legal despre data si locul sedintei; 3) instanta a dat o hotarire referitor la drepturile si obligatiile persoanelor neimplicate in proces; 4) hotarirea nu este semnata de toti membrii completului de judecata sau este semnata de judecatori care nu sint indicati in hotarire; 5) hotarirea a fost data de alti judecatori decit cei care au luat parte la dezbaterea pricinii; 6) in dosar lipseste procesul-verbal al sedintei sau el nu este semnat. [Art. 278/44-278/58 excl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] Articolul 278/59. Recursurile judecate de Judecatoria Economica a Republicii Moldova Recursurile declarate impotriva hotaririlor in pricinile patrimoniale date de judecatoriile economice de circumscriptie, daca la data intentarii actiunii in judecata valoarea actiunii este mai mica de cincizeci de salarii minime, impotriva incheierilor date de judecatoriile economice de circumscriptie si impotriva hotaririlor judecatilor arbitrale se judeca de Judecatoria Economica a Republicii Moldova in modul prevazut de prezentul cod. [Art. 278/59 in red. Legii N 951-XV din 4.04.2002] [Art. 278/60, 278/61 excl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] Articolul 278/62. Executarea actelor judiciare Actele judiciare ale instantelor de judecata si hotaririle judecatilor arbitrale care au intrat in vigoare sint obligatorii pentru executare in modul stabilit de prezentul cod. [Art. 278/62 modificat prin Legea nr.1171 din 30.04.97] Articolul 278/63. Eliberarea titlului executor Titlul executor se elibereaza in baza actelor judiciare ale instantelor de judecata si hotaririle judecatilor arbitrale. Titlul executor pentru incasarea sumelor in folosul incasatorilor se trimite de catre acestia in institutiile financiare si se executa in modul stabilit. In celelalte cazuri, titlul executor se executa de executorul judecatoresc. [Art. 278/63 alin. 1 modificat prin Legea nr.1171 din 30.04.97] Articolul 278/64. Cuprinsul titlului executor Titlul executor trebuie sa cuprinda: 1) denumirea instantei de judecata, numarul dosarului pentru care s-a eliberat titlul executor, data pronuntarii actului judiciar, data eliberarii titlului executor si termenul lui de actiune; 2) dispozitivul actului judiciar. Daca in actul judiciar se stabileste aminarea sau esalonarea executarii lui, in titlul executor se arata din ce moment se incepe termenul lui de actiune. In titlul executor care urmeaza a fi executat de executorul judecatoresc sau in cel care se trimite institutiei financiare se indica de asemenea adresa debitorului. Titlul executor se semneaza de judecator si se autentifica cu stampila instantei judecatoresti economice. Articolul 278/65. Termenul de prezentare a titlului executor spre executare Titlul executor poate fi prezentat spre executare la cel tirziu 3 ani de la data intrarii in vigoare a actului judiciar sau dupa expirarea termenului stabilit pentru aminarea sau esalonarea executarii actului judiciar, sau dupa darea incheierii de repunere in termen pentru prezentarea titlului executor spre executare. In acest termen nu se include timpul in care executarea actului judiciar a fost suspendat. Articolul 278/66. Raspunderea pentru neexecutarea actului judiciar Pentru neexecutarea actului judiciar de catre debitor sau institutia financiara careia i s-a trimis titlul executor, se aplica o amenda de pina la 50 procente din suma supusa incasarii sau din valoarea patrimoniului. In caz de neexecutare a actului judiciar referitor la o pricina nepatrimoniala, se aplica o amenda in marime de pina la o suta de salarii minime. Amenda se aplica printr-o incheiere a instantei judecatoresti economice care a emis actul judiciar ramas definitiv. Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 TITLUL AL TREILEA CAILE ORDINARE DE ATAC CAPITOLUL AL TREIZECI SI PATRULEA [Cap. 34 in baza Legii nr.942-XIII din 18.07.96] APELUL Articolul 279. Hotaririle supuse apelului Hotaririle date in prima instanta de judecatorii sint supuse apelului in tribunal, iar hotaririle date in prima instanta de judecatoriile militare si tribunale sint supuse apelului la Curtea de Apel. Nu pot fi atacate cu apel: 1) hotaririle date in prima instanta de Curtea Suprema de Justitie; 2) hotaririle date in prima instanta de Curtea de Apel; 3) hotaririle in pricinile patrimoniale daca, la momentul intentarii actiunii in judecata, valoarea actiunii este mai mica de zece salarii minime; 4) incheierile prin care este suspendata sau incetata procedura, precum si incheierile prin care cererea este scoasa de pe rol; 5) alte hotariri pentru care legea nu prevede aceasta cale de atac. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondul, in afara de cazurile cind incheierile instantei fac imposibila judecarea de mai departe a pricinii. Apelul declarat impotriva hotaririi se socoate facut si impotriva incheierii, chiar daca aceasta a fost data dupa pronuntarea hotaririi. [Art. 279 alin. 1 modificat prin Legea nr.1171 din 30.04.97] Articolul 280. Persoanele care pot declara apel Pot declara apel: 1) partile si alti participanti la proces; 2) procurorul, in pricinile intentate de el personal; 3) martorul, expertul, interpretul si reprezentantii partilor, cu privire la cheltuielile de judecata ce li se cuvin. Apelul poate fi declarat de catre reprezentantii partilor daca sint imputerniciti conform legii. Articolul 281. Executarea hotaririi Hotarirea instantei de fond se executa dupa ce devine definitiva, cu exceptia cazurilor de executare imediata. Articolul 282. Termenul de declarare a apelului Termenul de apel este de 15 zile de la pronuntarea hotaririi daca legea nu dispune altfel. Pentru partile care nu au participat la judecarea pricinii, termenul de apel curge de la inminarea copiei de pe dispozitivul hotaririi. Termenul de apel se intrerupe prin decesul partii care are interesul sa faca apel. In acest caz, hotarirea instantei de judecata se trimite la cel din urma domiciliu al partii sau pe numele mostenirii. Termenul de apel va incepe sa curga din nou de la data primirii hotaririi. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restrinsa sau disparuti, ori in caz cind nu sint mostenitori legali, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu al mostenirii. Apelul nu constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii. Articolul 283. Renuntarea la apel Dupa pronuntarea hotaririi si pina la expirarea termenului de apel, partile pot renunta la aceasta cale de atac, facindu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal, semnat de presedintele sedintei si grefier. Renuntarea se poate face si prin inscris autentificat. Partea care a renuntat la apel cu privire la o hotarire nu mai are dreptul de a declara apel. Articolul 284. Repunerea in termen Apelul poate fi repus in termen de catre instanta de apel in modul prevazut de articolul 114 din prezentul cod. Daca instanta de judecata nu gaseste temeiuri pentru repunere in termen, ea respinge apelul ca depus dupa expirarea termenului. Articolul 285. Depunerea apelului Apelul se depune in scris la instanta a carei hotarire se ataca. Depunerea in termen a apelului direct in instanta de apel nu impiedica judecarea apelului de catre instanta. Articolul 286. Cuprinsul cererii de apel Cererea de apel va cuprinde: 1) denumirea instantei careia ii este adresat apelul; 2) numele si prenumele (denumirea), domiciliul sau resedinta partilor; 3) denumirea instantei care a adoptat hotarirea, data adoptarii ei, numele si prenumele intimatului; 4) motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul; 5) dovezile invocate in sustinerea apelului; 6) lista dovezilor scrise ce se anexeaza la apel; 7) data si semnatura persoanei care face apel. Daca se cere dovada cu martori, se va arata numele, prenumele si domiciliul martorilor. La apelul depus de reprezentant trebuie sa se anexeze mandatul sau un alt document, care certifica imputernicirile reprezentantului, daca in dosar nu exista o asemenea imputernicire. Presedintele instantei sau judecatorul, pina la prima zi de infatisare, va cere de la persoana care a depus apelul sa indeplineasca cerintele alineatului intii al prezentului articol. Articolul 287. Copiile de pe cererile de apel si inscrisuri Cererea de apel si inscrisurile la ea se depun in instanta de judecata cu atitea copii certificate citi participanti la proces sint. Articolul 288. Alaturarea la apel Coparticipantii si tertele persoane care nu formuleaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, ale caror pozitii coincid cu pozitia apelantului, se pot alatura la apelul declarat. Pentru cererea de alaturare la apel nu se plateste taxa de stat. Articolul 289. Actiunile instantei de judecata dupa primirea apelului Dupa primirea apelului si expirarea termenului de depunere a apelului pentru toti participantii la proces, instanta de judecata, in decursul a 15 zile, este obligata sa trimita dosarul impreuna cu cererea de apel in instanta de apel. [Art.289 in redactia Legii nr.321-XIV din 17.03.99] Articolul 290. Stabilirea termenului de judecare a pricinii Presedintele instantei de apel dupa primirea dosarului va dispune: 1) sa trimita participantilor la proces copii certificate de pe cererea de apel si de pe inscrisuri, care nu au fost prezentate in prima instanta, obligindu-i sa depuna in instanta de apel referinta la apel cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru infatisare; 2) stabilirea termenului de pregatire a pricinii pentru dezbatere; 3) citarea partilor si participantilor la proces. Articolul 291. Retragerea apelului Pina la inchiderea dezbaterilor in instanta de apel, partile, procurorul si alti participanti la proces isi pot retrage apelul declarat. Retragerea poate fi facuta personal de parte sau prin mandatar special. Declaratia de retragere a apelului se face in instanta de apel. Apelul poate fi retras de procurorul care l-a declarat, precum si de procurorul ierarhic superior. Apelul declarat de procuror si retras de el poate fi insusit de partea in favoarea careia a fost declarat, dupa ce a platit taxa de stat. In cazul admiterii retragerii apelului, instanta de apel comunica aceasta participantilor la proces si da o decizie prin care inceteaza procesul in instanta de apel daca hotarirea nu a fost atacata cu apel de catre alte persoane. Articolul 292. Renuntarea reclamantului la actiune si tranzactia de impacare a partilor Renuntarea reclamantului la actiune si incheierea tranzactiei de impacare a partilor, facute dupa depunerea apelului, trebuie sa fie prezentate instantei de apel in scris. Inainte de a admite renuntarea la actiune si de a confirma tranzactia de impacare, instanta explica partilor efectele actelor de procedura pe care le savirsesc in conformitate cu articolele 166 si 219 din prezentul cod. In caz de admitere a renuntarii reclamantului la actiune si de confirmare a tranzactiei de impacare a partilor, instanta de apel anuleaza hotarirea data si inceteaza procesul, daca sint respectate cerintele articolului 35 din prezentul cod. Articolul 293. Aminarea judecarii apelului Daca intimatul nu a primit cererea de apel si inscrisurile la ea cu cel putin 30 de zile pina la ziua de infatisare in judecata, iar in pricinile urgente cu cel putin 5 zile, el va putea cere, in prima zi de infatisare, un termen pentru a depune la dosar referinta. Daca intimatul lipseste in prima zi de infatisare si instanta constata ca cererea de apel nu i-a fost trimisa, aceasta va dispune aminarea pricinii si trimiterea apelului, cu respectarea cerintelor indicate in alineatul intii al prezentului articol. Articolul 294. Prezentarea dovezilor si cererilor in instanta de apel Partile pot prezenta in instanta de apel orice dovezi noi cu respectarea cerintelor prevazute de articolul 157/1 din prezentul cod. In instanta de apel nu se poate schimba calitatea partilor, pricina sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu pot fi considerate cereri noi. Partile vor putea cere insa dobinzi, rate, venituri ajunse la termen si orice alte despagubiri aparute dupa adoptarea hotaririi in prima instanta. De asemenea, pot solicita compensatia legala. Articolul 295. Modul de judecare a pricinii in instanta de apel Judecarea pricinii in instanta de apel se efectueaza conform regulilor de procedura privind judecarea in prima instanta, inclusiv obligativitatea intocmirii unui proces-verbal. Neprezentarea apelantului sau a reprezentantului acestuia, precum si a vreunuia din participanti la proces, nu impiedica judecarea pricinii. Daca neprezentarea participantilor la proces este recunoscuta de instanta de judecata intemeiata sau daca nu se poate verifica daca a fost respectata ordinea de chemare a participantilor la proces, instanta dispune aminarea judecarii pricinii. Articolul 296. Limitele judecarii apelului Instanta, judecind apelul, verifica legalitatea si temeinicia hotaririi primei instante in baza materialelor si dovezilor din dosar, precum si a inscrisurilor noi prezentate la instanta. Instanta poate da o apreciere noua dovezilor din dosarele pricinii si administra orice dovezi prezentate de parti in conditiile prezentului cod. Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in apel. Articolul 297. Imputernicirile instantei de apel Instanta de apel are dreptul: 1) sa respinga apelul si sa mentina hotarirea; 2) sa modifice hotarirea; 3) sa caseze hotarirea in tot sau in parte si sa dea o hotarire noua; 4) sa caseze hotarirea in tot sau in parte si sa dispuna incetarea procesului sau scoaterea cererii de pe rol, daca exista motivele prevazute in articolele 218 si 220 din prezentul cod. In cazul in care se constata ca prima instanta a judecat pricina fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotarirea atacata si va trimite pricina spre rejudecare primei instante. Daca hotarirea a fost anulata pentru lipsa de competenta, pricina se trimite spre rejudecare instantei competente. Articolul 298. Darea deciziei Dispozitia instantei de apel prin care se rezolva daca hotarirea instantei de fond este legala si temeinica se da in forma de decizie. Judecatorii instantei de apel, dupa inchiderea dezbaterilor si ascultarea sustinerilor verbale, se retrag in camera de consiliu pentru darea deciziei. Deliberarea judecatorilor, darea deciziei si pronuntarea ei se fac potrivit prevederilor articolelor 17, 189, 191, 192 si 195 din prezentul cod. Instanta de apel poate adopta numai dispozitivul deciziei, intocmind decizia motivata, in cazul depunerii recursului, in decurs de 15 zile. Decizia este definitiva din momentul adoptarii. Articolul 299. Cuprinsul deciziei Decizia instantei de apel trebuie sa cuprinda prevederile articolului 196 din prezentul cod, cu unele exceptii. In motivarea deciziei se indica temeiurile de fapt si de drept care au dus, dupa caz, la admiterea sau respingerea apelului, precum si temeiurile care au dus la adoptarea uneia din solutiile prevazute in articolul 297 din prezentul cod. In dispozitiv se indica denumirea primei instante si data adoptarii hotaririi in prima instanta, numele partilor, obiectul litigiului, numele apelantului si concluzia instantei de apel in sensul admiterii sau respingerii apelului. Dupa adoptarea deciziei, instanta de apel intoarce dosarul in prima instanta. Articolul 300. Anuntarea deciziei Decizia adoptata se anunta in sedinta de judecata de presedintele sedintei sau de judecatorul care a raportat pricina. Articolul 301. Indicatiile instantei de apel Indicatiile instantei de apel expuse in decizie sint obligatorii pentru instanta care rejudeca pricina. Instanta de apel nu are dreptul sa constate sau sa considere dovedite imprejurari care nu au fost constatate sau au fost respinse prin hotarirea instantei de fond, sa prejudece daca o anumita dovada inspira sau nu incredere, daca unele dovezi sint mai temeinice decit altele, precum si ce anume norma a dreptului material trebuie sa fie aplicata si ce hotarire trebuie sa se dea in urma rejudecarii pricinii. CAPITOLUL AL TREIZECI SI CINCILEA [Cap. 35 in baza Legii nr.942-XIII din 18.07.96] RECURSUL Articolul 302. Hotaririle supuse recursului Pot fi atacate cu recurs: 1) hotaririle date de Curtea Suprema de Justitie in prima instanta; 2) hotaririle date de Curtea de Apel in prima instanta; 3) hotaririle in pricinile patrimoniale daca, la momentul intentarii actiunii in judecata, valoarea actiunii este mai mica de zece salarii minime, hotaririle date de Judecatoria Economica a Republicii Moldova in prima instanta, precum si hotaririle in pricinile patrimoniale date de judecatoriile economice de circumscriptie, daca la data intentarii actiunii in judecata valoarea actiunii este mai mica de cincizeci de salarii minime; [Pct. 3 compl. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] 4) deciziile pronuntatede tribunale, Curtea de Apel si Judecatoria Economica a Republicii Moldova ca instante de apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea pricinilor; [Pct. 4 modif. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] 5) hotaririle organelor cu activitate jurisdictionala. Incheierile pot fi atacate cu recurs numai odata cu hotarirea sau decizia recurata, cu exceptia cazurilor cind, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Recursul facut impotriva hotaririi se socoate facut si impotriva incheierii, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea hotaririi. Nu pot fi atacate cu recurs hotaririle in privinta carora partile si participantii la proces nu au folosit calea apelului ori cind apelul a fost retras. Articolul 303. Persoanele care pot declara recurs Pot declara recurs persoanele indicate in articolul 280 din prezentul cod, care se aplica in mod corespunzator. Articolul 304. Efectul suspensiv al recursului Recursul suspenda executarea hotaririi numai in pricinile cu privire la demolarea de constructii sau a altor obiecte care au o asezare fixa, precum si in cazurile anume prevazute de lege. La cerere, instanta sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executarii hotaririi recurate si in alte cazuri decit cele prevazute in alineatul intii al prezentului articol. In cazuri urgente, presedintele instantei de recurs poate dispune, la cerere, prin incheiere motivata, suspendarea executarii si fara citarea partilor, chiar inainte de primirea dosarului. Articolul 305. Termenul de declarare a recursului Termenul de recurs este de 15 zile de la pronuntarea hotaririi, daca legea nu dispune altfel. Articolul 306. Declararea, renuntarea si retragerea recursului Recursul se declara prin cerere scrisa la instanta a carei hotarire se ataca, conform regulilor expuse in articolul 286. Recursul se prezinta instantei insotit de atitea copii citi participanti la proces sint. Partile pot renunta la recurs potrivit dispozitiilor articolului 283 si retrage recursul in conditiile articolului 291, care se aplica in mod corespunzator. Articolul 307. Alaturarea la recurs Coparticipantii la proces si tertele persoane din partea recurentului se pot alatura la recurs. Pentru cerere de alaturare la recurs, taxa de stat nu se plateste. Articolul 308. Actele instantei la primirea recursului Judecatorul care primeste recursul va putea sa-l inapoieze persoanei care l-a prezentat daca acesta nu corespunde conditiilor prevazute de articolul 286, care se aplica in mod corespunzator, pentru a fi revazut, prelungind termenul de recurs cu 5 zile. Dupa expirarea termenului de recurs, instanta a carei hotarire este recurata este obligata: 1) sa trimita participantilor la proces copii de pe recurs si inscrisuri, obligindu-i sa depuna in instanta de recurs referinta la recurs in termenul prevazut in articolul 290 punctul 1); 2) sa trimita in instanta de recurs dosarul impreuna cu recursul. Participantii la proces au dreptul in instanta de recurs sa ia cunostinta de recurs si de toate materialele din dosar. Articolul 309. Temeiurile pentru depunerea recursului Partile pot declara recurs in cazurile cind: 1) completul de judecata a fost format cu incalcarea legii; 2) hotarirea a fost data de judecatori care au luat parte la judecarea pricinii in fond; 3) hotarirea nu este semnata de toti judecatorii sau este semnata de judecatori care nu au participat la judecarea pricinii; 4) la darea hotaririi a fost incalcat secretul deliberarii judecatorilor; 5) in timpul judecarii pricinii au fost incalcate regulile cu privire la limba in care s-a judecat procesul; 6) hotarirea s-a dat cu incalcarea competentei materiale sau teritoriale; 7) instanta a dat o hotarire cu privire la drepturile si obligatiile persoanelor care nu au fost atrase la judecarea pricinii; 8) instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti; 9) pricina a fost examinata in lipsa unui participant la proces care nu a fost citat in mod legal; 10) instanta nu s-a pronuntat asupra tuturor pretentiilor, a acordat mai mult decit s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut; 11) hotarirea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde concluzii contradictorii ori straine de natura pricinii; 12) instanta a interpretat gresit actul normativ si a schimbat natura acestuia; 13) instanta nu a aplicat legea care urma sa fie aplicata, a incalcat-o sau a aplicat-o gresit; 14) instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate care era hotaritoare pentru judecarea pricinii; 15) hotarirea se intemeiaza pe concluzii ce decurg din aprecierea gresita a dovezilor administrate. Recursul declarat impotriva unei hotariri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in alineatul intii, instanta fiind obligata sa judece pricina sub toate aspectele. Recursul este nul daca nu se intemeiaza pe motivele prevazute in alineatul intii al prezentului articol. Indicarea gresita a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea lor intr-unul din motivele prevazute in alineatul intii al prezentului articol. Articolul 310. Actele instantei de recurs Presedintele instantei de recurs, primind dosarul impreuna cu recursul, indeplineste urmatoarele acte: 1) verifica daca au fost trimise participantilor la proces copii de pe recurs si inscrisuri; 2) fixeaza termen de judecare a pricinii si dispune citarea partilor si a participantilor la proces; 3) desemneaza un judecator pentru raportarea pricinii in sedinta de judecata. La Curtea Suprema de Justitie raportul poate fi facut de un judecator sau de un judecator asistent. Raportul va cuprinde pe scurt fondul pricinii, hotaririle date de instante, motivele de recurs, observatii asupra conditiilor de admisibilitate a recursului si altele. Judecatorul raportor in mod obligatoriu face parte din completul de judecata. In caz de imposibilitate de a participa, cu cel putin 48 de ore inainte de judecarea pricinii, se numeste un nou raportor. Articolul 311. Judecarea pricinii Dupa anuntarea completului de judecata si verificarea daca participantii la proces nu au temeiurile de recuzare prevazute de articolele 19-21 din prezentul cod, precum si dupa explicarea participantilor la proces a drepturilor si obligatiilor procedurale se asculta raportul, apoi se da intii cuvint recurentului, dupa aceasta intimatului. Partile si participantii la proces au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite in dezbateri. Neprezentarea partilor si participantilor la proces, carora li s-a comunicat in mod legal data si locul judecarii pricinii, nu impiedica judecarea acesteia. Articolul 312. Limitele judecarii pricinii Instanta de recurs judeca pricina numai in limitele motivelor indicate in articolul 309 din prezentul cod, cu exceptia cazurilor cind hotarirea nu putea fi atacata cu apel. Instanta de recurs, in baza materialelor din dosar, verifica legalitatea si temeinicia hotaririi, incheierii si deciziei atit in ce priveste partea atacata, cit si in partea neatacata, precum si in ce priveste persoanele care nu au declarat recurs. In instanta de recurs nu se pot prezenta dovezi noi, cu exceptia inscrisurilor. Articolul 313. Imputernicirile instantei de recurs Instanta de recurs are dreptul: 1) sa respinga recursul si sa mentina hotarirea, incheierea sau decizia; 2) sa admita recursul. Tribunalele , Curtea de Apel si Judecatoria Economica a Republicii Moldova, in caz de casare a hotaririi, vor judeca pricina in fond. [Alin. modif. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] In cazul in care instanta a carei hotarire este recurata a solutionat pricina fara a intra in cercetarea fondului ori pricina a fost examinata in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de recurs trimite pricina spre rejudecare instantei care a pronuntat hotarirea casata sau altei instante de acelasi grad. In cazul casarii pentru lipsa de competenta, pricina se trimite spre rejudecare instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii. Daca tribunalele , Curtea de Apel sau Judecatoria Economica a Republicii Moldova constata ca ele insele erau competente sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, vor casa hotarirea recurata si vor solutiona pricina potrivit competentei lor. [Alin. modif. prin Legea N 951-XV din 4.04.2002] Curtea Suprema de Justitie, in caz de casare, trimite pricina spre rejudecare instantei care a pronuntat hotarirea casata, iar cind interesele bunei administrari a justitiei o cer, altei instante de acelasi grad, cu exceptia casarii pentru lipsa de competenta, cind trimite pricina instantei competente sau organului cu activitate jurisdictionala competent, potrivit legii. Curtea Suprema de Justitie caseaza hotarirea atacata si da o noua hotarire in cazurile cind imprejurarile pricinii au fost stabilite deplin, dar gresit au fost aplicate normele dreptului material. Articolul 314. Decizia instantei de recurs si dispozitiile de procedura Darea deciziei, precum si alte dispozitii de procedura privind judecarea pricinii in apel se aplica si in instanta de recurs. Articolul 315. Indicatiile instantei de recurs Indicatiile instantei de recurs sint obligatorii pentru instanta care rejudeca pricina. Instanta de recurs, trimitind cauza spre rejudecare, nu are dreptul sa constate sau sa considere dovedite imprejurarile care nu au fost constatate sau au fost respinse prin hotarire, sa prejudece daca o anumita dovada inspira sau nu incredere, daca unele dovezi sint mai temeinice decit altele, precum si ce norma a dreptului material trebuie sa fie aplicata, precum si ce hotarire urmeaza sa fie pronuntata. Articolul 316. Hotaririle irevocabile Sint considerate irevocabile hotaririle: 1) date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate; 2) date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel; 3) date in apel, nerecurate; 4) date in recurs prin care recursul nu a fost admis; 5) date in recurs prin care recursul a fost admis cu adoptarea fondului; 6) orice alte hotariri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 TITLUL AL PATRULEA CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC CAPITOLUL AL TREIZECI SI SASELEA [Cap.36 in baza Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.317-319 abrogate prin Hot. Parl. nr.988-XII din 01.04.92] CONTESTATIA IN ANULARE Articolul 317. Temeiurile contestatiei in anulare Hotaririle irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare daca acestea nu au putut fi contestate pe caile ordinare de atac in cazurile cind: 1) pricina a fost examinata in lipsa unei parti sau a altui participant la proces, care nu a fost legal citat; 2) hotarirea a fost data cu incalcarea dispozitiilor privitoare la competenta. Hotaririle instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cind dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cind instanta, respingind recursul sau admitindu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. Dispozitiile alineatului al doilea se aplica si in cazul in care instanta de judecata, potrivit unei legi speciale, judeca in ultima instanta. Articolul 318. Persoanele care au dreptul la contestatie in anulare Dreptul de a ataca cu contestatie in anulare il are fiecare dintre parti si participantii la proces. Articolul 319. Termenul de depunere a contestatiei in anulare Contestatia in anulare impotriva hotaririlor susceptibile de executare silita se poate face inainte de inceperea executarii si in timpul ei, pina la savirsirea ultimului act de executare. Impotriva hotaririlor care nu se executa pe cale silita, contestatia in anulare poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cind contestatorul a luat cunostinta de hotarire, dar nu mai tirziu de un an de la data cind hotarirea a ramas definitiva. Articolul 320. Depunerea contestatiei in anulare Contestatia in anulare se depune la instanta a carei hotarire se ataca. Articolul 321. Suspendarea executarii hotaririi Instanta, pina la examinarea contestatiei in anulare, poate suspenda executarea hotaririi a carei anulare se cere. Articolul 322. Stabilirea termenului de judecata Presedintele instantei de judecata stabileste termen pentru judecarea contestatiei in anulare si dispune citarea partilor si trimiterea contestatiei catre participantii la proces. Referinta la contestatie nu este obligatorie. Articolul 323. Termenul de judecare a contestatiei Contestatia in anulare se judeca in termen de o luna de la data primirii contestatiei. Articolul 324. Judecarea contestatiei in anulare Instanta, ascultind explicatiile partilor, daca gaseste contestatia intemeiata, caseaza hotarirea a carei anulare se cere si pronunta imediat alta hotarire, iar in caz de rejudecare a recursului sau rejudecare a pricinii in fond, amina judecarea pricinii. Hotarirea data in contestatie este supusa cailor ordinare si extraordinare de atac. Nu se poate face o noua contestatie pentru motive ce au existat la data celei dintii. CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA [Cap. 37 in baza Legii nr.942-XIII din 18.07.96] REVIZUIREA HOTARIRILOR Articolul 325. Temeiurile revizuirii Hotaririle instantelor de judecata ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si hotaririle date de o instanta de recurs cind evoca fondul, pot fi supuse revizuirii in cazurile cind: 1) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost si nu au putut fi cunoscute de parti; 2) instanta a dat o hotarire cu privire la drepturile si obligatiile persoanelor care nu au fost atrase la judecarea pricinii; 3) s-a constatat prin sentinta judecatoreasca definitiva ca un martor, un expert sau un interpret a savirsit o infractiune de marturie intentionat mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere; 4) hotarirea este netemeinica sau nelegala in temeiul unui inscris sau dovezi declarate false; 5) s-a anulat o hotarire a instantei de judecata sau a unui alt organ, care a servit temei pentru darea hotaririi judecatoresti; 6) judecatorul, una din parti sau reprezentantul ei, alti participanti la proces au savirsit infractiuni in legatura cu hotarirea pronuntata; 7) dispozitivul hotaririi cuprinde dispozitii contradictorii ce nu se pot aduce la indeplinire; 8) instanta s-a pronuntat asupra unor pretentii care nu s-au inaintat sau nu s-a pronuntat asupra unor pretentii inaintate, ori s-a dat mai mult decit s-a cerut; 9) obiectul pricinii nu se afla in fiinta si nu este determinata valoarea lui; 10) partea nu a avut posibilitatea sa se prezinte la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa; 11) sint hotariri irevocabile contradictorii date de instante de acelasi grad sau de grade diferite, in una si aceeasi pricina, intre aceleasi persoane, avind aceeasi calitate. Aceasta dispozitie se aplica si in cazul cind hotaririle contradictorii sint date de instanta de recurs. In cazul cind una din instante este Curtea Suprema de Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta. Articolul 326. Instanta competenta Competenta sa judece cererea de revizuire este: 1) instanta care a dat hotarirea in fond, ramasa definitiva; 2) instanta ierarhic superioara in cazul cind sint hotariri contradictorii date de instante de acelasi grad; 3) instanta ierarhic superioara fata de instanta care prima a dat hotarirea cind cele doua instante care au dat hotariri contradictorii fac parte din diferite circumscriptii judecatoresti. Articolul 327. Cererea de revizuire a hotaririlor Cererea de revizuire a hotaririlor se face in scris de catre participantii la proces, cu indicatia obligatorie a motivelor de revizuire. Cererea de revizuire se depune in curs de 3 luni din ziua cind au fost stabilite imprejurarile ce servesc temei pentru revizuire. Articolul 328. Termenul pentru depunerea cererii de revizuire Termenul pentru depunerea cererii de revizuire a hotaririi se calculeaza: 1) in cazurile prevazute de articolul 325 punctele 1) si 2) din prezentul cod, de la data cind petitionarul a aflat despre fapte sau imprejurari care nu i-au fost cunoscute; 2) in cazurile prevazute de articolul 325 punctele 3), 4) si 6) din prezentul cod, din ziua cind sentinta de condamnare sau hotarirea care a declarat falsitatea inscrisului sau a altor dovezi au ramas definitive; 3) in cazurile prevazute de articolul 325 punctul 5) din prezentul cod, din ziua cind a ramas definitiva hotarirea judecatoreasca sau din ziua cind organul administratiei publice a emis o hotarire, contrara prin continutul sau hotaririi instantei de judecata sau a unui alt organ, pe care s-a intemeiat hotarirea supusa revizuirii; 4) in cazurile prevazute de articolul 325 punctele 7) si 10) din prezentul cod, de la comunicarea hotaririi definitive, iar cind hotarirea a fost data de instanta de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; 5) in cazul prevazut de articolul 325 punctele 8) si 9) din prezentul cod, de la cel din urma act de executare. Articolul 329. Judecarea cererii de revizuire Cererea de revizuire a hotaririi se judeca conform dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Petitionarului si participantilor la proces li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea cererii de revizuire. Articolul 330. Decizia instantei cu privire la revizuire Instanta, dupa ce examineaza cererea de revizuire, da o decizie asupra hotaririi prin care admite sau respinge cererea de revizuire. Daca instanta admite cererea de revizuire, ea va anula sau modifica hotarirea, iar in cazul hotaririlor definitive contradictorii, va anula cea din urma hotarire si inceta procedura. Decizia asupra revizuirii este supusa cailor ordinare si extraordinare de atac. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotariri contradictorii, ele sint supuse recursului. CAPITOLUL AL TREIZECI SI SAPTELEA/1 [Cap.37/1 in baza Legii nr.942-XIII din 18.07.96] DEMERSUL IN INTERESUL LEGII SI RECURSUL IN ANULARE Articolul 331. Demersul in interesul legii Procurorul General din oficiu are dreptul, pentru a asigura aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul tarii, sa adreseze Curtii Supreme de Justitie un demers, cerind sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate in mod diferit de instantele de judecata. Demersul Procurorului General se examineaza la sedinta Plenului Curtii Supreme de Justitie. Hotaririle adoptate de plen nu se rasfring asupra hotaririlor examinate si nici asupra partilor din acele procese. Hotaririle adoptate asupra demersurilor in interesul legii se aduc la cunostinta instantelor de judecata si sint obligatorii pentru ele. Articolul 332. Recursul in anulare Procurorul General si adjunctii lui, la cererea partilor, pot ataca cu recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie orice hotarire irevocabila a instantelor de judecata. Articolul 333. Cazurile in care se poate declara recurs in anulare Hotaririle judecatoresti irevocabile pot fi atacate cu recurs in anulare in cazurile: 1) cind hotarirea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost adoptata cu incalcarea legii sau cu aplicarea gresita a acesteia; 2) cind instanta judecatoreasca a depasit atributiile sale; 3) cind s-au savirsit infractiuni de catre judecatori in legatura cu hotarirea pronuntata. [Art.333 in redactia Legii nr.1550-XIII din 25.02.98] Articolul 334. Termenul de declarare a recursului in anulare Recursul in anulare nu este limitat in termen si poate fi declarat oricind. Articolul 335. Declararea si retragerea recursului in anulare Recursul in anulare se declara in scris, cu indicarea motivelor de anulare prevazute de articolul 333 din prezentul cod. Recursul se depune cu atitea copii citi participanti la proces sint. Procurorul General sau adjunctii lui pot retrage recursul pina la inchiderea dezbaterilor in anulare, indicind motivele retragerii. In acest caz, partile la proces pot cere continuarea judecatii. Articolul 335/1. Judecarea recursului in anulare Judecarea recursului in anulare se efectueaza in conformitate cu dispozitiile stabilite in capitolul al treizeci si cincilea din prezentul cod. La examinarea recursului in anulare, participarea Procurorului General este obligatorie. Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 TITLUL AL CINCILEA EXECUTAREA HOTARIRILOR JUDECATORESTI CAPITOLUL AL TREIZECI SI OPTULEA DISPOZITII GENERALE Articolul 336. Hotaririle instantelor de judecata si ale altor organe, care urmeaza sa fie executate Se executa conform regulilor stabilite de prezentul titlu al codului: 1) hotaririle, incheierile si deciziile date de instantele de judecata in pricinile civile; [Pct.1 modificat prin Legea nr.1340-XIII din 08.10.97] [In redactia Ucazului din 06.06.85] 2) sentintele, incheierile si deciziile date de instantele de judecata in pricinile penale, in partea privitoare la urmarirea de bunuri; 3) deciziile judecatorului sau ale instantei judecatoresti in ceea ce priveste urmarirea de bunuri dupa procesele legate de contraventii administrative; 4) tranzactiile de impacare intarite de instanta; 5) titlurile executorii ale organelor, care indeplinesc actele notariale. [In redactia Ucazului din 04.09.75] 6) hotaririle Comisiei maritime de arbitaj si ale judecatii arbitilor de pe linga camera de comert si industrie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 7) cererile de plata acceptate de platitor si neachitate la termen; 8) hotaririle argitrilor alesi; 9) hotaririle comisiilor pentru litigiile de munca; 10) hotaririle comitetelor sindicale ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor in litigiile de munca si cele pentru repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, in legatura cu pierderea intretinatorului; 11) hotaririle comisiei pentru minori cu privire la urmarirea de bani, in cazurile stabilite de lege; 12) hotaririle organelor administrative sau ale persoanelor oficiale carora legea le-a acordat dreptul sa urmareasca bunurile cetatenilor pe cale extrajudiciara; 13) hotaririle primariilor oraselor si satelor (comunelor) cu privire la obligarea intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, a colhozurilor, a altor organizatii cooperatiste, a asociatiilor lor, a altor organizatii obstesti de a repara dauna cauzata prin delicte de pasunat si prin stricaciuni aduse arborelui; 14) hotaririle instantelor de judecata din strainatate in cazurile prevazute de lege; 15) deciziile procurorului de evacuare pe cale administrativa a cetatenilor, care au ocupat in mod abuziv incaperi de locuit sau care locuiesc in case aflate in pericol de a se narui. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.141-XIII din 07.06.94] [In redactia Ucazului din 08.04.88] [In redactia Ucazului din 31.03.87] [In redactia Ucazului din 03.12.85] [In redactia Ucazului din 06.06.85] [In redactia Ucazului din 06.05.82] [In redactia Ucazului din 04.09.75] Articolul 337. Documentele de esecutare silita Documentele de executare silita sint: 1) titlurile executorii eliberate pe baza hotaririlor sentintelor, incheierilor si deciziilor instantelor de judecata, tranzactiilor de impacare intarite de instanta de judecata, hotaririle arbitrilor alesi in litigiile dintre cetateni, hotaririlor Comisiei de arbitraj pentru comertul exterior, hotaririlor instantelor de judecata din strainatate. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.141-XIII din 07.06.94] [In redactia Ucazului din 08.04.88] [In redactia Ucazului din 06.06.85] 2) titlurile executorii ale organelor, care indeplinesc acte notariale. [In redactia Ucazului din 04.09.75] 3) ordinele emise in cazurile prevazute de lege pe baza unor hotariri ale judecatilor arbitrilor alesi in litigiile dintre intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, organizatiile cooperatiste, asociatiiloe lor, altor organizatii obstesti; 4) mentiunile presedintelui Comisiei maritime de arbitraj prin care se certifica, ca hotarirea a ramas definitiva. [In redactia Ucazului din 08.04.88] 5) cererile de plata acceptate de platitor si neachitate la termen. [In redactia Ucazului din 31.03.87] 6) certificatele, eliberate pe baza hotaririlor comisiilor pentru litigiile de munca sau pe baza hotaririlor comitetelor sindicale ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor in litigiile de munca si certificatele eliberate de comitetele sindicale ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor cu privire la litigiile in materie de reparare a daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, in legarura cu pierderea intretinatorului; 7) hotaririle, date de comisiile pentru minori, cu privire la urmarirea de bani; 8) hotaririle date de organele administrative cu privire la urmarirea bunurilor cetatenilor pe cale extrajudiciara; 9) hotaririle primariilor oraselor si satelor (comunelor) cu privire la obligarea intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, a colhozurilor, a altor organizatii cooperatiste, a asociatiilor lor, a altor organizatii obstesti de a repara dauna cauzata prin delicte de pasunat si prin stricaciuni aduse arboretului; 10) deciziile procurorului de evacuare pe cale administrativa a cetatenilor, care au ocupat in mod abuziv incaperi de locuit sau care licuiesc in case aflate in pericol de a se narui. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 03.12.85] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 338. Eliberarea titlului executor Titlul executor se elibereaza de catre instanta creditorului- urmaritor, dupa ce hotarirea a ramas definitiva, cu exceptia cazurilor de executare imediata, cind titlul executor se elibereaza imediat dupa darea hotaririi. Titlul executor se da la mina creditorului-urmaritor sau, la cererea acestuia, se trimite spre executare nemijlocit de catre instanta de judecata. Articolul 339. Eliberarea mai multor titluri executorii pe baza unei singure hotaririi Pentru fiecare hotarire se elivereaza un singur titlu executor. Daca insa executarea trebuie sa se efectueze in diferite locuri ori hotarirea s-a dat in folosul mai multor reclamanti sau impotriva mai multor piriti, instanta de judecata poate sa elibereze, la cererea creditorilor urmatori, mai multe titluri executorii in care sa arate precis locul executarii sau partea hotaririi, care urmeaza sa fie executata in conformitate cu titlul respectiv. Pe baza sentintei sau hotaririi, in care piritii au fost obligati in solidar la plata unei sume de bani, pot fi eliberate, la cererea creditorului-urmaritor, mai multe titluri executorii dupa numarul piritilor solidari. In fiecare titlu executor va fi aratata suma totala urmarita si enumerati toti piritii, precizindu-se, ca rapunderea lor este solidara. Articolul 340. Cuprimsul titlului executor In titlul executor trebuie sa se arate: 1) denumirea instantei care a eliberat titlul executor; 2) pricina in care s-a eliberat titlul executor; 3) data cind s-a pronuntat hotarirea; 4) dispozitivul hotaririi (textual); 5) data cind hotarirea a ramas definitiva; 6) data eliberarii titlului executor; 7) numele creditorului-urmaritor si al debitorului si adresele lor. Cuprinsul altor documente de executare silita se determina de legislatia respectiva. Articolul 341. Eliberarea unui duplicat al titlului executor In caz de pierdere a titlului executor instanta care a dat hotarirea poate elibera un duplicat. Cererea de eliberare a duplicatului se examineaza in sedinata de judecata. Participantilor la proces li se cominica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica solutionarea chestiunii eliberarii duplicatului. Impotriva incheierii insatantaei cu privire la eliberarea duplicatului se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 342. Raspunderea pentru pierderea titlului executor Instanta de judecata poate, la propunerea executorului judecatoresc, sa aplice persoanei oficiale vinovate de pierderea titlului executor ce i s-a transmis sau unui alt document de executare silita o amenda de trei salarii minime, daca actele acelei persoane nu sint sanctionate de legile penale. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 20.02.85] Artilolul 343. Prezentarea documentului de executare silita spre e xecutare Executorul judecatoresc incepe executarea hotaririlor la cererea persoanelor, enumerate in articolul 5 din prezentul cod, iar in cazurile prevazute de alineatul al doilea al prezentului articol - in urma dispozitiei judecatorului. In cazurile de confiscare a bunurilor, de urmarire a unor sume de bani ce urmeaza sa fie facute venit la stat de urmarire pentru repararea daunei cauzate bunurilor statului, cooperatiste sau obstesti in urma unei infractiuni de urmarire a pensiei de intretinere (alimente), de urmarire pentru repararea daunei cauzate prin schilodire sau alta vatamare a sanatatii, in legatura cu pierderea intretinatorului, de urmarire a unor sume de bani, pe care trebuie sa le plateasca persoanele oficiale vinovate de concedierea sau transferarea ilegala a unui lucrator, sau de neexecutarea hotaririi instantei cu privire la restabilirea lui la lucru, instanta trimite din oficiu titlu executor spre executare, comunicind aceasta, respectiv, organului financiar sau creditorului-urmaritor. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 344. Termenele de prezentare a documentelor de executare silita spre executare Hotarirea judecatoreasca, data intr-o pricina icare macar una din parti este un cetatean, poate fi prezentata spre executare silita in curs de trei ani din momentul cind a ramas definitiva; in toate celelalte pricini - in curs de un an, daca legislatia nu a stabilit alt termen. Termenele de prezentare spre executare a celorlalte decizii si hotariri, enumerate in articolul 336 din prezentul cod se stabilesc de legislatia respectiva. Documentul de executare silita privind urmarirea unor plati periodice isi mentine valabilitatea in cursul intregii periade in care urmeaza sa se faca platile. Termenele stabilite in alineatul intii al prezentului articol se aplica fiecarei plati periodice in parte, iar curgerea lor incepe din ziua scadentei fiecarei plati. Articolul 345. Intreruperea termenului de prescriptie stabilit pentru prezentarea documentului de executare silita Termenul de prescriptie se intrerupe prin prezentarea documentului de executare silita spre executare, daca legislatia nu prevede altfel. In cazul cind una din parti sau ambele parti din proces sint cetateni, termenul de prescriptie se intrerupe si prin executarea partiala a hotaririi. Dupa intrerupere curgerea prescriptiei incepe din nou; timpul scurs mai inainte nu intra in noul termen. In materie de urmarire a amenzlor, aplicate pe cale administrativa, termenul de prescriptie de trei luni, stabilit de lege pentru prezentarea documentului de executare silita spre executare, nu se intrerupe prin prezentarea lui spre executare. Articolul 346. Repunerea in termen pentru prezentarea documentului de executare silita spre executare Creditorii-urmaritori, care nu au prezentat in termen spre executare titlul executor sau titlul executor notarial din motive considerate de instanta ca intemeiate, pot fi repusi in termen, daca legea nu prevede altfel. [In redactia Ucazului din 04.09.75] Cererea de repunere in termen se depune la instanta care a dat hotarirea sau la instanta locului de executare. Cererea se examineaza in sedinta de judecata. Participantilor la proces li se comunica locul si data sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica solutionarea chestiunii repunerii in termen. Impotriva incheierii instantei cu privire la cererea de repunere in termen se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 347. Executorii judecatoresti Executarea hotaririlor, incheierilor si deciziilor instantelor de judecata si ale celorlalte organe, enumerate in articolul 336 din prezentul cod se face de catre executorii judecatoresti, care functioneaza pe linga judecatoriile de sector, municipale. [Art.347 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [Art.347 modificat prin Legea nr.1363-XIII din 29.10.97] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 348. Obligativitatea cerintelor executorului judecatoresc Cerintele executorului judecatoresc privind indeplinirea hotaririlor judecatoresti, precum si a altor hotariri prevazute de lege, sint obligatorii. Neexecutarea cerintelor executorului judecatoresc atrage raspunderea conform legii. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Daca cu prilejul executarii hotaririi se opune rezistenta executorului judecatoresc, acesta, de fata cu martori asistenti, intocmeste un act si, pentru a inlatura piedicile, cere ajutor din partea organelor puterii de stat. Actul, semnat de executorul judecatoresc si de martorii asistenti, se prezinta judevatorului pentru a hotari, daca e cazul sa fie chemate la raspundere persoanele, care au opus rezistenta executorului judecatoresc. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 349. Controlul asupra executarii hotaririlor Controlul aupra executarii juste si la timp a hotaririlor judecatoresti se exercita de catre judecator. Articolul 350. Recuzarea executorului judecatoresc Executorul judecatoresc nu poate participa la executarea hotaririlor in cazurile aratate in punctele 2 si 3 ale articolului 19 din prezentul cod. Cererea de recuzare sau de autorecuzare a executorului judecatoresc se depune la instanta de judecata, pe linga care functioneaza executorul judecatoresc si se solutioneaza de catre judecator. In caz de recuzare a executorului judecatoresc executarea se incredinteaza unui alt executor judecatoresc. Impotriva incheierii judecatorului de repingere a cererii de recuzare a executorului judecatoresc se poate face recurs. Depunerea recursului insa nu suspenda efectuarea actelor de executare. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 351. Locul de executare Executarea se face de catre executorul judecatoresc, care functioneaza pe linga instanta domiciliului, sau a locului unde lucreaza deitorul ori a locului unde se afla bunurile lui; daca debitorul este o persoana juridica, executarea se face la locul de aflare a organului sau a bunurilor ei. In cazurile necesare, cu autorizatia judecatorului, executorul judecatoresc isi continua actele de executare in afara sectorului deservit de el, dar numai in raza aceleiasi localitati. [Alin.1 art.351 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] Daca debitorul si-a schibat domiciliul in raza altei instantei si executorul judecatoresc cunoaste adresa lui, el trimite documentul de executare silita la instanta noului domiciliu al debitorului, anuntindu-l totodata pe creditorul-urmaritor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 352. Cind se pot efectua actele de executare Executorul judecatoresc efectueaza actele de executarea in zilele lucratoare, nu mai devreme de orele 6 dimineata si nu mai tirziu de orele 10 seara. In zilele nelucratoare, executarea se admite numai in cazurile urgente si cu autorizatia judecatorului. Articolul 353. Dreptul creditorului-urmaritor si al debitorului de a asista la executarea hotaririi Creditorul-urmaritor si debitorul au dreptul sa asiste la efectuarea de catre executorul judecatoresc a actelor de executare a hotaririi si sa primeasca de la instanta de judecata informatiile necesare in legatura cu aceasta. Articolul 354. Lamurirea hotaririi care urmeaza sa fie executata Daca hotarirea care urmeaza sa fie executata nu este clara, executorul judecatoresc cere lamuriri din partea instantei care a dat-o. Instanta da lamuririle necesare in legatura cu aceasta hotarire, potrivit regulilor stabilite de articolul 204 din prezentul cod. Articolul 355. Aminarea sau esalonarea executarii hotaririi; schimbarea modului si ordinii de executare a hotaririi Daca exista imprejurari care fac ca executarea hotaririi sa fie deficila sau imposibila, executorul judecatoresc are dreptul sa puna in fata instantei, care a dat hotarirea, chestiunea aminarii sau esalonarii executarii, precum si chestiunea schimbarii modului si ordinii de executare a hotaririi. Cererea executorului judecatoresc se examineaza potrivit prevederilor articolului 205 din prezentul cod. Articolul 356. Cautarea debitorului In pricinile privitoare la pensia de intretinere (alimente), la repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si in legatura cu pierderea intretinatorului, cind locul de aflare a debitorului nu este cunoscut, judecatorul da o incheiere de cautare a acestuia. Daca se executa o hotarire, in care un cetatean a fost obligat a plati o suma de bani in folosul intreprinderilor, institutiilor, organizatiiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti si intreprinderilor individuale si cetatenilor, cind locul de aflare a debitorului nu este cunoscut, instanta poate da o incheiere de cautare a acestuia. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Cautarea debitorului se face de catre organele interne pe baza incheierii instantei de judecata. In pricinile referitoare la urmarirea pensiei alimentare, in cazul cind se platesc ajutoare pentru copiii minori in perioada de cautare a parintilor acestora, judecatorul, procedind pe baza sesizarii din partea executorului judecatoresc asupra restantei de pensie alimentara, ce s-a format, da o incheiere de a se emite un titlu executoriu pentru perceperea de la debitor a sumelor de ajutoare platite, majorindu-se aceste sume cu 10 procente, asa cum e stabilit de legislatie. [In redactia Ucazului din 20.02.85] La cererea organului afacerilor interne judecatorul da o incheiere de a se emite un titlu executoriu pentru perceperea de la debitor a cheltuelilor legate de cautarea lui. [In redactia Ucazului din 20.02.85] Cheltuielile facute in legatura cu cautarea se percep in folosul statului. [In redactia Ucazului din 20.02.85] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 357. Propunerea de a executa de buna voie hotarirea Executorul judecatoresc, incepind executarea hotaririi, trimite debitorului o propunere de a executa de buna voie hotarirea in curs de cel mult cinci zile. Propunerea se inmineaza debitorullui potrivit regulilor stabilite de capitolul 8 din prezentul cod. In cazurile necesare, odata cu inminarea propunerii, executorul judecatoresc poate pune sechestru pe bunurile debitorului. Articolul 358. Executarea silita a hotaririi Executarea silita a hotaririlor judecatoresti se face dupa expirarea termenului, acordat debitorului pentru executarea de buna voie a hotaririi judecatoresti, in conformitate cu articolul 357 din prezentul cod. Articolul 358/1. Executarea silita a deciziei procurorului de evacuare pe cale administrativa Executarea silita a deciziei procurorului de evacuare pe cale administrativa se efectueaza potrivit regulilor, prevazute de prezentul cod. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 03.12.85] Articolul 359. Masurile de executare silita Masurile de executare silita sint urmatoarele: 1) urmarirea bunurilor debitorului prin punerea unui sechestru pe bunuri si prin vinzarea lor; 2) urmarirea salariului, pensiei, stipendiei si altor categorii de venituri ale debitorului; 3) urmarirea sumelor de bani si bunurilor debitorului, care se afla la alte persoane; 4) ridicarea de la debitor si predarea catre creditorul-urmaritor a anumitor obiecte, aratate in hotarirea instantei de judecata; 5) alte masuri atatate in hotarire in conformitate cu legea. Articolul 360. Cercetarea locuintei debitorului In timpul executarii executorul judecatoresc are dreptul, daca este necesar pentru efectuarea urmaririi, sa cerceteze locuinta debitorului si depozitele lui. Deschiderea locuintei si a depozitelor se face in prezenta martorilor asistenti si a colaboratorilor politiei, pusi in serviciul instantelor de judecata. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 361. Aminarea executarii Executorul judecator fesc poate amina executarea numai la cererea creditorului-urmaritor sau pe baza unei incheieri a instantei de judecata. Articolul 362. Obligatia judecatorului de a suspenda executarea Judecatorul este obligat sa suspende executarea in urmatoarele cazuri: 1) incetarea din viata a debitorului, daca raportul juridic stabilit de instanta admite o succesiune in drepturi; 2) pierderea de catre debitor a capacitatii de exercitiu; 3) aflarea debitorului intr-o unitate activa a Fortelor Armate ale Republicii Moldova sau la cererea facura de creditorul-urmaritor, care se afla intr-o unitate activa a Fortelor Armate ale Republicii Moldova. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 4) introducerea unei actiuni pentru ridicarea sechestrului pus pe bunuri; 5) contestarea de catre debitor, printr-o actiune, a titlului, pe baza caruia se face executarea, daca o asemenea contestatie este admisa de lege; 6) depunerea unei plingeri impotriva actelor organelor administrative (articolul 236 din prezentul cod); 7) emiterea unei dispozitii de catre o persoana oficiala, careia legea ii acorda dreptul sa suspende executarea hotaririi. 8) deschiderea procesului de faliment impotriva reclamatului. [Pct.8) introdus prin Legea nr.1051-XIV din 16.06.2000] Articolul 363. Drept judecatorului de a suspenda executarea Judecatorul poate suspenda executarea in urmatoarele cazuri: 1) incetarea existentei persoanei juridice care era debitor; 2) la cererea debitorului, care isi face serviciul militar in termen in rindurile Fortelor Armate ale Republicii Moldova sau indeplineste o misiune de stat. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] 3) aflarea debitorului intr-o indelungata delegatie in interes de serviciu; 4) aflarea debirotului la o institutie curativo-profilactica; [In redactia Ucazului din 06.05.82] 5) depunerea unei plingeri impotriva actelor executorului judecatoresc; 6) cautarea debitorului (articolul 356 din prezentul cod). Articolul 364. Termenele de suspendare a executarii Executarea se suspenda: 1) in cazurile prevazute de punctele 1 si 2 ale articolului 362 si de punctul 1 al articolului 363 din prezentul cod - pina la determinarea succesorului in drepturi al debitorului sau pina la numirea unui reprezentant al debitorului care si-a pierdut capacitatea de exercitiu; 2) in cazurile, prevazute de punctul 3 al articolului 362, de punctele 2, 3, 4 si 6 ale articolului 363 din prezentul cod, - respectiv pina la data, cind creditorul-urmaritor sau debitorul se va elibera din rindurile Fortelor Armate ale Republicii Moldova, debitorul isi va termina indeplinirea misiunii de stat ce i-a fost incredintata, se va intoarce din delegatia in interes de serviciu, va iesi din institutia curativo-profilactica sau va fi gasit debitorul urmarit. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] 3) in cazurile prevazute de punctele 4, 5 si 6 ale articolului 362 din prezentul cod si de punctul 5 al articolului 363 din prezentul cod,- pina in momentul cind va ramine definitiva hotarirea sau decizia instantei, prin care actiunea sau plingerea a fost respinsa; 4) in cazul prevazut de punctul 7 al articolului 362 din prezentul cod, - pina la terminarea judecarii in instanta de supraveghere sau pina cind persoana oficiala respectiva va dispune anularea suspendarii. Executarea reincepe la cererea creditorului-urmaritor sau cind judecatorul dispune acest lucru, din oficiu, dupa inlaturarea imprejurarilor care au provocat suspendarea ei. Articolul 365. Incetarea executarii Executarea inceteaza: 1) daca creditorul-urmaritor a renuntat la urmarire; 2) daca creditorul-urmaritor a incheiat cu debitorul o tranzactie de impacare; 3) daca dupa incetarea din viata a cetateanului, care fusese creditor-urmaritor sau debitor, creanta sau obligatia, confirmata prin hotarire, nu poate trece la succesorul in drepturi al persoanei decedate; 4) daca pentru urmarirea respectiva a expirat termenul de prescriptie strabilit prin lege; 5) in caz de anulare a hotaririi sau deciziei, in baza careia a fost eliberat documentul de executare silita. In caz de renuntare a creditorului-urmaritor la urmarire sau de incheiere a unei tranzactii de impacare intre creditorul-urmaritor si debitor se aplica, respectiv, regulile prevazute de articolul 116 din prezentul cod. In caz de incetare a executarii documentului de executare silita, avind mentiunea respectiva, se trimite instantei de judecata sau organului, care a eliberat acest document. Toate masurile luate de executorul judecatoresc in vederea executarii se anuleaza. Executarea odata incetata nu poate fi reluata. Articolul 366. Cazurile cind documentul de executare silita se restituie creditorului-urmaritor Documentul de executare silita, care nu a fost pus in executare, ori a fost executat numai in parte, se restituie creditorului-urmaritor: 1) la cererea creditorului-urmaritor; 2) daca debitorul nu are bunuri sau venituri, care ar putea fi urmarite; 3) daca creditorul-urmaritor a refuzat sa retuna pentru dinsul bunurile nevindute cu prilejul executarii hotaririi (articolele 395 si 401 din prezentul cod) sau sa primeasca anumite obiete ridicate de la debitor si prevazute in hotarirea instantei de judecata; 4) daca la adresa arptata de creditorul-urmaritor debitorul nu locuieste sau nu lucreaza ori nu se afla bunurile lui cu exceptia cazurilor prevazute de articolul 356 din prezentul cod. In cazurile prevazute de punctele 2, 3 si 4 ale prezentului articol executorul judecatoresc intocmeste un act corespunzator, care se verifica si se aproba print-o incheiere a judecatorului. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] In caz de restituire a documentului de executare silita, care nu a fost pus in executare sau a fost executat numai in parte, calcularea noului termen pentru prezentarea documentului de executare incepe din ziua, cind el a fost restituit creditorului-urmaritor. Articolul 367. Examinarea chestiunilor privind suspendarea sau incetarea executarii si restituirea documentului de executare silita catre creditorul-urmaritor Chestiunile privind suspendarea executarii, incetarea executarii, restituirea documentului de executare silita catre creditorul-urmaritor se examineaza de judecatorul instantei, pe linga care functioneaza executorul judecatoresc, instiintindu-se debitorul si creditorul. Neprezentarea acestor persoane nu impiedica solutionarea chestiunilor mentionate. Impotriva incheierii judecatorului asupra suspendarii executarii, incetarii executarii, restituirii documentului de executare silita catre creditorul-urmaritor se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 368. Cheltuielile pentru executarea documentelor executorii In cazul in care debitorul nu executa benevol documentul executoriu in termenul stabilit, de la el se percepe, in temeiul incheierii judecatorului, o taxa de executare in marime de 5 procente din suma care urmeaza sa fie incasata sau din costul bunurilor. Daca nu se executa un document executoriu cu caracter nepatrimonial, taxa de executare se percepe de la debitorul persoana fizica in marime de 5 salarii minime, iar de la debitorul persoana juridica in marime de 50 de salarii minime. Taxa de executare perceputa pe fiecare procedura de executare se transfera pe contul extrabugetar al instantei de judecata pe linga care activeaza executorul judecatoresc si se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor suportate in legatura cu executarea silita a documentului executoriu (pentru pastrarea si transportul bunurilor sechestrate, publicarea anuntului de vinzare a bunurilor la licitatie publica, pentru plata expertilor si specialistilor, alte cheltuieli necesare), precum si pentru plata recompensei executorului judecatoresc, in temeiul incheierii presedintelui judecatoriei, in marime de pina la 100 de salarii minime pe fiecare procedura executata in mod silit, dar nu mai mult de 200 de salarii minime pe luna, 50 procente din suma ramasa se transfera pe contul extrabugetar al Ministerului Justitiei. Aceste mijloace se utilizeaza in scopul imbunatatirii activitatii executorilor judecatoresti. Recompensa primita de executorul judecatoresc se supune impozitului pe venit in conformitate cu Codul fiscal; din aceasta recompensa se platesc contributii la bugetul asigurarilor sociale de stat in marime de 1 procent. Executorului judecatoresc nu i se plateste recompensa din sumele incasate din salariul debitorului, de pe conturile lui bancare si din sumele sechestrate de organele de ancheta. [Art.368 in redactia Legii nr.1152-XIV din 21.07.2000] [Art.368 modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.368 modificat prin Legea nr.501-XII din 15.02.91] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 CAPITOLUL AL TREIZECI SI NOUALEA EXECUTAREA HOTARIRILOR IN PRIVINTA CETATENILOR Articoulul 369. Urmarirea bunurilor debitorului Pot fi urmarite atit bunurile personale ale debitorului, cit si cota-parte, care ii apartine dintr-o proprietate comuna, din proprietate in devalmasie a sotilor, precum si din bunurile gospodariei de colhoznic sau ale gospodariei taranesti individuale. Pentru repararea daunei cauzate prinr-o infractiune pot fi urmarite de asemenea bunurile, care sint proprietate in devalmasie a sotilor si bunurile gospodariei de colhoznic sau ale gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu minca individuala in agricultura daca printr-o sentinta penala s-a stabilit, ca aceste bunuri au fost dobindite cu banii proveniti dintr-o infractiune. Pentru datoriile rezultate din obligatiile gospodariei de colgoznic sau ale gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu munca individuala in agricultua se urmaresc bunurile gospodariei de colhoznic sau ale gospodariei taranesti individuale. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 370. Bunurile care nu pot fi urmarite La executarea hotaririlor in privinta cetatenilor nu pot fi urmarite produsele alimentare, imbracamintea, mobila si obiecctele de uz caznic, de care au nevoie debitorul si persoanele intretinute de el, numarul necesar de vite si pasari, precum si instrumentele si uneletele de productie, necesare pentru exercitiul profesiei sau meseriei debitorului conform listei din anexa nr.1 la prezentul cod. Articolul 371. Sechestrarea bunurilor debitorului Sechestrarea bunurilor debitorului consta in intocmitea unui opis al bunurilor urmarite si in incunostiintarea debitorului ca i se interzice de a dispune de ele. Articolul 372. Intocmirea opisului bunurilor urmarite ale debitorului Executorul judecatoresc trece in opis atatea bunuri ale debirotului, cite sint necesare pentru acoperirea sumei si cheltuielilor de executare pe care trebuie sa le plateasca creditorului-urmaritor. Executorul judecatoresc poate sigila obiectele sechestrate. Opisul se intocmeste in prezenta debitorului si a martorilor asistenti. In lipsa debitorului el se face in prezenta unuia din memebrii majori ai familiei lui, iar in lipsa acestora - cu participarea unor imputerniciti ai organizatiei de exploatare a locuintelor sau comitetului executiv al Sovietului de orasel sau satesc de deputatu ai norodului. [In redactia Ucazului din 06.05.82] In timpul intocmirii opisului debitorul are dreptul sa declare executorului judecatoresc, ce anume obiecte sa fie urmarite in primul rind. Executorul judecatoresc este obligat sa satisfaca aceasta cerere, daca ea nu impiedica executarea hotaririi. Articolul 373. Cuprinsul proceului-verbal de sechestrare a bunurilor In procesul-verbal de sechestrare a bunurilor se va arata: 1) data si locul intocmirii procesului-verbal; 2) numele executorului judecatoresc, care intocmeste procesul- verbal, precum si al persoanelor care asista la intocmirea lui; 3) denumirea instantei de judecata sau a organului a carui hotarire se executa; 4) numele creditorului-urmaritor si al debitorului; 5) denumirea fiecarui obiect trecut in procesul-verbal, semnele lui distinctive (cantitatea, greutatea, metrajul, gradul de uzare) evaluarea fiecarui obiect in parte si valoarea tuturor bunurilor sechestrate; 6) care anume obicte au fost sigilate in cazul cind s-au aplicat sigilii; 7) numele persoanei, careia i se predau bunurile in pastrare (custode) si adresa ei, daca pastrarea bunurilor nu a fost incredintata debitorului insusi; 8) mentiunea ca s-a explicat debitorului si celorlalte persoane calea si termenul de atac impotriva actelor executorului judecatoresc, precum si ca s-au explicat debitorului sau custodelui obligatiile lui in ce priveste pastrarea si rapunderea ce o poarta in caz de delapidare, instrainare sau ascundere a bunurilor predate spre pastrare; 9) observatiile si cererile facute de creditorul-urmaritor, de debitor si de persoanele care asista la intocmirea opisului, precum si dispozitiile executorului judecatoresc asupra acestor observatii si cereri. Procesul-verbal de sechestrare a bunurilor se semneaza de catre executorul judecatoresc, creditorul-urmaritor, debitor, custode si alte persoane, care au asistat la inctocmirea lui. Cite o copie de pe procesul-verbal se inmineaza custodelui si debitorului. Articolul 374. Evaluarea bunurilor debitorului Evaluarea bunurilor debitorului se face de executorul judecatoresc la preturile existente in localitatea respectiva, tinindu-se seama de gradul lor de uzura. In cazul cind este greu sa se evalueze unele obiecte, precumi si daca debitorul sau creditorul-urmaritor obiecteaza impotriva evaluarii facute de executorul judecatoresc, pentru stabilirea valorii bunurilor pot fi invitati experti. Articolul 375. Pastrarea bunurilor sechestrate Bunurile sechestrate se dau in pastrare, conttra chitanta, deitorului, creditorului-urmaritor sau altor persoane, numite de executorul judecatoresc. Custodele, daca nu este insusi debitorul sau un memebru al familiei lui, primeste pentru pastrare o remuneratie in conformitate cu taxa stabilita. Afata de aceasta i se restituie cheltuielile necesare, efectuate in legatura cu pastrarea bunurilor, scazindu-se avantajul real obtinut in urma folosirii acestora. Custodele, caruia i s-au dat in pastrare bunuri sechestrate, poate sa se foloseasca de ele, daca prin insusirile lor ele pot fi folosite, fara ca aceasta sa duca la nimicira sau la scaderea valorii lor. Articolul 376. Pastrarea obiectelor de valoare ridicate de la debitor Valuta, bijuteriile si alte obiecte casnice din aur, argint, platina si metale din grupa platinei, din pietre pretioase si perle, precum si obiectele de acest fel stricate, ridicate de la debitor, se depun de catre executorul judecatoresc spre pastrare la institutiile financiare ale in Republicii Moldova. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Obligatiile imprumuturilor de stat se ridica de la debitor si se depun de catre executorul judecatoresc spre pastrarea la cea mai apropiata institutie financiara. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Sumele de bani, gasite la debitor si necesare pentru acoperirea sumei cuvenite creditorului-urmaritor si a cheltuielilor de executare, se ridica de la debitor si se consemneaza de catre executorul judecatoresc pe contul de depozit al judecatoriei, pe linga care el functioneaza. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 377. Raspunderea custodelui Pentru delapidarea, instrainarea, substituirea sau ascunderea bunurilor primite spre pastrare custodele, in afara de raspunderea materiala pentru daunele cauzate, va fi dat in judecata pe baza articolului 199 din Codul penal al Republicii Moldova. Articolul 378. Sechestrarea cladirilor de locuit Cind este urmarita o cladire de locuit, executorul judecatoresc constata, daca ea aparine debitorului, care este valoarea ei reala, daca nu cumva a mai fost aplicat un sechestru pe dinsa si ce sarcini greveaza asupra ei. Convingindu-se ca aceasta cladire apartine debitorului, executorul judecatoresc include in opisul obiectelor urmarite intreaga cladire sau o parte a ei, in functie de suma urmarita, ii aplica un sechestru si trimite comitetului executiv al Sovietului local de deputati ai norodului o adresa in vederea inregistrarii sechestrului; totodata comunica aceasta biroului notaial al locului unde se afla cladirea. [In redactia Ucazului din 06.05.82] In cazul cind cladirea este data in gaj, executorul judecatoresc instiinteaza imediat pe creditorul-gajist, ca s-a pus sechestru pe cladire. Articolul 379. Determinarea cotei-parti ce revine debitorului dintr-o proprietate in debalmasie In cazul cind bunurile debitorului nu sint suficiente pentru acoperirea sumei urmarite, determinarea cotei-parti care-i revine din bunurile gospodariei de colhoznic sau gospodariei cetatenilor, care se ocupa cu munca individuala in agricultura se face de instanta in sedinta de judecata, la propunerea executorului judecatoresc. Debitorului si persoanelor interesate li se comunica locul si data sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea propunerii. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Impotriva incheierii instantei de judeata cu privire la chestiunea cotei-parti care revine debitorului din bunurile gospodariei de colhoznic sau gospodariei taranesti individuale se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 380. Urmarirea salariului debitorului Urmarirea salariului sau a unui alt cistig, a pensiei si stipendiei debitorului se face in cazul cind debitorul nu are bunuri sau cind aceste bunuri nu sint suficiente pentru a acoperi intreaga suma urmarita. Bunurile debitorului nu se vor urmari, daca suma urmarita nu depaseste acea parte a salariului lunar sau a unui alt cistig, a pensiei sau stipendiei, care potrivit legii, poate fi urmarita. Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, alte organizatii obstesti precum si cetatenii, au obligatia, la cererea executorului judecatoresc si in termenul fixat de el, sa comunice, daca debitorul luvreaza la ei si cit cistiga pe luna, inclusiv toate felurile de plati neperiodice. In acelasi mod executorul judecatoresc va cere informatia asupra onorarului cuveni debitorului in virtutea drepptului de autor, precum si a dreptului de descoperitor, inventator sau in virtutea unei propuneri de rationalizare. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 381. Marimea retinerilor din salariu si din alte categorii de venituri ale debitorului Marimea retinerilor din salariu si din alte plati echivalente se calculeaza in raport cu suma pe care debitorul are a o primi, dupa ce i se vor fi scazute impozitele pe salariu. Din suma salariului si a platilor echivalente cuvenite debitorului se pot retine pe baza titlurilor executorii, pina la acoperirea integrala a sumelor urmarite: 1) in caz de urmarire a pensiei de intretinere (alimente) pentru repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si in legatura cu pierderea intretinatorului si pentru repararea daunei cauzate prin tilharie sau sustragere de bunuri ale statului: cooperatiste, sau altor bunuri obstesti, sau de bunuri personale ale cetatenilor - cincizeci la suta. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 2) la toate celelalte categorii de urmarire, daca legea nu prevede altfel - douazeci la suta. Daca salariul este urmarit pe baza mai multor documente de executare silita, muncitorului si slujbasului trebuie sa li se mentina in toate cazurile cinczeci la suta din cistig. Limitarile marimii retinerilor din salariu si din platile si alte sume ecgivalente cu el, limitari stabilite de partile a doua si a treia ale prezentului articol, nu se extinde la urmarirea pensiei alimentare pentru intretinerea copiilor minori. [In redactia Ucazului din 01.04.87] [Art.382 exclus prin Legea nr.136-XV din 10.05.2001] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 383. Urmarirea altor venituri ale debitorului, in afara de salariu Regulile de urmarire a salariului se aplica si in cazurile, cind se urmaresc: 1) veniturile debitorului, provenite din munca in colhoz; 2) onorarul ce i se cuvine in virtutea dreptului de autor, de descoperitor sau de inventator, pentru care s-a eliberat certificat de autor, sau in virtutea unei propuneri de rationalizare; 3) stipendiile celor ce invata; 4) sumele pentru repararea daunei cauzate prin schilodirte sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si in legatura cu pierderea intretinatorului. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Urmarirea pensiei se face in conformitate cu legislatia privitoare la pensii. Articolul 384. Urmarirea indemnizatiilor platite pe linia asigurarilor sociale si a ajutoarelor acordate de casele de ajutor reciproc Indemnizatiile platite pe linia asigurarilor sociale, in caz de incapacitate temporara de munca, precum si ajutoarele acordate de casele de ajutor reciproc pot fi urmarite numai pe baza unei hotariri a instantei judecatoresti pentru urmarirea pensiei alimentare si pentru repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si de moartea sustinatorului." [Art.384 in redactia Legii nr.1340 din 08.10.97] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.06.85] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 385. Sumele care nu pot fi urmarite Nu pot fi urmarite sumele cuvenite debitorului cu titlu de: 1) preaviz si compensatii pentru concediul nefolosit, ce se platesc la concedierea lucratorului. In pricinile privitoare la plata pensiei de intretinere (alimente) se admite urmarirea indemnizatiei pentru concediiul nefolosit - in cazul cind persoana obligata a plati pensia de intretinere (alimente) primeste la concediere o indemnizatie pe citeva luni pentru concediul nefolisit in decurs de citiva ani. [In redactia Ucazului din 06.05.82] 2) compensatii pentru uzarea instrumentelor, care apartin lucratorului si alte compensatii in conformitate cu legislatia muncii; 3) sume platite lucratorului in legatura cu delegatia in interes de serviciu, transferarea, angajarea sau trimiterea la munca in alta localitate; 4) premii ce poarta un caracter neperiodic; 5) ajutoare de stat pentru mamele cu multi copii si mamele singure; 6) ajutoare in legatura cu nasterea unui copil, precum si cele de inmormintare, acordate pe linia asigurarilor sociale. Articolul 386. Procedura de urmarire a salariului si a altor categorii de venituri ale debitorului Executorul judecatoresc trimite documentul de executare silita institutiei, intreprinderii sau organizatiei, unde lucreaza debitorul sau unde el are de primit o recompensa, pensie, stipendie sau ajutor, cerind sa se faca retinerile cuvenite in conformitate cu hotarirea instantei si sa se trimita sumele retinute creditorului-urmaritor. Documentele de executare silita de la cetateni referitoare la urmarirea in folosul intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti a sumelor de bani, ce nu depasesc acea parte a salariului lunar sau a unui alt cistig, a pensiei sau stipendiei debitorului, care, potrivit legii poate fi urmarita, se trimit de creditorii-urmaritori spre executare direct la intreprinderea, institutia sau organizatia, unde lucreaza debitorul sau unde el are de primit o recompensa, pensie sau stipendie. In caz de concediere a debitorului, intreprinderea, institutia sau organizatia restituie documentul de executare silita executorului judecatoresc, indicind totodata suma retinerilor efectuate si noul loc de munca al debitorului, daca are cunostinta despre aceasta. [In redactia Ucazului din 06.05.82] [In redactia Ucazului din 02.06.66] Daca salariul sau un alt cistig, pensia, stipendia se plateste unei persoane, in al carei pasaport exista mentiune (o nota), ca in conformitate cu hotarirea instantei de judecata aceasta persoana este obligta sa plateaca pensie de intretinere, administratia intrepinderii, institutiei, organizatiei este obligata, pina la primirea titlului executor, sa efectueze retinerea pensiei de intretinere in conformitate cu mentiunea (nota) din pasaport si in modul stabilit pentru retinerile pe baza titlurilor executorii, si sa comunice aceasta executorului judecatoresc al judecatoriei de sector sau municipale respective, daca nu este cunoscuta adresa persoanei, in folosul careia este urmarita pensia de intretinere, sumele retinute se vireaza in contul de depozit al judecatoriei de sector sau municipale respective. In caz de neexecutare a aceste obligatii persoanelor oficiale vinovate li se poate aplica o amenda in modul si marimea, stabilite de articolul 391 din prezentul cod. [Alin.4 art.386 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 30.07.68] Articolul 386/1. Obligatia administratiei si a debitorului de a comunica executorului executorului judecatoresc si persoanei care primeste pensia de intretinere schimbarea locului de munca al debitorului Administratia intreprinderii, institutiei, organizatiei, care a efectuat retinerea pensiei de intretinere pentru copii pe baza unei hotariri a instantei de judecata sau pe baza unei decizii a judecatorului, trebuie sa comunice in termen de trei zile executorului judecatoresc de la locul de executare a hotaririi si persoanei care primeste pensia de intretinere despre plecarea de la lucru a persoanei care plateste pensia de intretinere, precum si despre noul loc de munca sau domiciliul ei, daca acesta este cunoscut. [In redactia Ucazului din 20.02.85] Persoana care este obligata sa plateasca pensie de intretinere trebuie sa comunice in acelasi termen executorului judecatoresc despre schimbarea locului de munca sau a domiciliului, precum si despre cistigul suplimentar (pentru lucru in cumul s.a.). In caz de necomunicare din motive neintemeiate a datelor mentionate, persoanelor oficiale si cetatenilor li se poate aplica o amenda in modul si in marimea stabilite de articolul 391 din prezentul cod. [In redactia Ucazului din 30.07.68] Articolul 387. Controlul asupra efectuarii juste si la timp a retinerilor din salariu Executorul judecatoresc controleaza sistematic, daca retinerile din salariu, din alte venituri ale debitorului s-au facut cum trebuie si la timp si daca sumele retinute au fost trimise creditorului-urmaritor. Articolul 388. Urmarirea sumelor de bani si bunurilor care se afla la terte persoane In caz de urmarire a unor sume de bani si bunuri care se afla la terte persoane executorul judecatoresc trimite acestor persoane o notificare, cerindu-le sa-l informeze, daca detin careva bunuri de ale debitorului si daca sint obligate sa-i plateasca careba sume de bani, pe ce temeiuri si in ce termen. Totodata li se comunica persoanelor aratate, ca, din momentul primirii notificarii, pe bunurile si sumele de bani aflate la ele s-a aplicat un sechestru, corespunzator sumei urmarite, si ca toate platile cuvenite debitorului, pina la acoperirea deplina a sumei urmarite, ele sint obligate sa le faca creditorului-urmaritor sau sa le consemneze pe contul de depozit al judecatoriei de sector si municipale. [Alin.2 art.388 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 389. Punerea sechestrului pe bunurile care se afla la alte persoane Dupa ce s-a comunicat, ca tertele persoane detin bunuri de ale debitorului, executorul judecatoresc pune un sechestru pe aceste bunuri. In cazul cind aflarea bunurilor debitorului la terte persoane este stimulata printr-un contract incheiat cu ele, chestiunea apararii drepturilor contractuale ale tertelor persoane si chestiunea ridicarii acestor bunuri se solutioneaza de instanta, conform prevederilor articolului 427 din prezentul cod. Articolul 390. Urmarirea depunerilor facute de cetateni la casele de economii ale statului Depunerile cetatenilor la institutiile financiare ale Republicii Moldova pot fi urmarite pe baza unei sentinte sau a unei hotariri judecatoresti, prin care s-a admis o actiune civila, izvorita dintr-un proces penal, sau pe baza unei hotariri a instantei de judecata, sau pe baza unei decizii a judecatorului, intr-o actiune pentru plata unei pensii de intetinere (in lipsa de cistig sau alte bunuri, care ar putea fu urmarite) ori pr baza unei hotariri judecatoresti de impartire a depunerii, care constituie un bun comun al sotilor. [In redactia Ucazului din 20.02.85] In asemenea cazuri judecatorul are dreptul potrivit cu prevederile legislatiei a cere instantei de credit respestive sa prezinte informatii daca debitorul are depuneri la aceasta institutie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Depunerile facute de cetateni la institutiile de credit aratate pot fi confiscate pe baza unei sentinte definitive sau pe baza unei decizii in conformitate cu legea si prin care s-a dispus confiscarea bunurilor. Articolul 391. Efectele neindeplinirii cerintelor executorului judecatoresc In caz de neindeplinire a cerintelor, aratate in alineatul al treilea al articolului 380 si in articolele 386, 386/1 si 388 din prezentul cod, pentru motive considerate de instanta ca neintemeiate, persoanelor oficiale vinovate din intreprinderile, institutiile si organizatiile respective sau cetatenilor vinovati li se aplica, la propunerea executorului judecatoresc, o amenda de la zece la cincizeci de salarii minime. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 20.02.85] [In redactia Ucazului din 30.07.68] Creditorul-urmaritor are de asemenea dreptul sa intenteze intreprinderii, institutiei si organizatiei respective sau cetateanului respectiv o actiune pentru plata sumei ce trebuie sa fie retinuta de la debitor si care nu a fost retinuta din vina acestei intreprinderi, institutii sau organizatii. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 392. Vinzarea bunurilor sechestrate Vinzarea bunurilor sechestrate ale debitorului se face de catre executorul judecatoresc, organizatiile comerciale, organele financiare si institutiile financiare ale Republicii Moldova, in functie de temeiurile sechestrului si de categoria bunurilor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 393. Vinzarea bunurilor ce urmeaza a fi trecute in proprietatea statului Vinzarea bunurilor debitorului, sechestrate pe baza unei sentinte penale in ce priveste partea referitoare la confiscarea bunurilor, sau pe baza unei hotariri, prin care anumite bunuri urmeaza sa treaca in proprietatea statului, se face de organele financiare dupa regulile prvazute de lege. Articolul 394. Vinzarea obiectelor de valoare Contravaloarea valutei, bijuteriilor si altor obiecte casnice din aur, argint, platina si metale din grupa platinei, din pietre pretioase si perle, precum si contravaloarea obiectelor de acest fel stricate, care au fost ridicate de la debitor si remise spre pastrase institutiilor financiare ale Republicii Moldova, se plateste, potrivit preturilor stabilite, de catre institutia financiara sau de catre intretinerea, institutia ori organizatia de stat carora li s-au remis aceste valori. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Obligatiile imprumuturilor de stat se platesc de catre casele de stat de economii provenite din munca. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 395. Vinzarea bunurilor in comision Vinzarea bunurilor sechestrate ale debitorului, cu exceptia celor enumerate in articolele 393, 394 si 396 din prezentul cod, se face in comision prin organizatiile comerciale de stat si cooperatiste in localitatea unde se afla bunurile. Transportarea acestora spre a fi vindute in alta localitate se admite numai in urma conventiei dintre creditor si debitor si pe contul lor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Ridicarea bunurilor sechestrate si remiterea lor spre vinzare se face in termenul fixat de executorul judecatoresc, dar nu mai inainte de cinci zile si nu mai tirziu de o luna dupa punerea sechestrului. Debitorul are dreptul sa vinda bunurile inainte de indeplinirea acestui termen, dar numai sub controlul executorului judecatoresc si cu un pret, care sa nu fie mai mic decit cel aratat in procesul-verbal de sechestru. Produsele alimentare si obiectele care se strica repede sint ridicate si trimise spre vinzare imediat. Sumele realizate de organizatiile comerciale din vinzarea bunurilor debitorului remise lor se consemneaza pe contul de depozit al judecatoriei de sector sau municipal respectiva in termen de trei zile din momentul vinzari. Din sumele realizate organizatiile comerciale retin in folosul lor un comision, in proportia stabilita de lege. [Alin.4 art.395 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Bunurile debitorului, nevindute in curs de o luna din ziua remiterii lor organizatiei comerciale, in cazul cind creditorul-urmaritor refuza sa le retina pentru el, pot fi reevaluate la cererea creditorului- urmaritor, a debitorului sau a organizatiei comerciale. Reevaluarea se face de executorul judecatoresc cu participarea unui imputernicit al organizatiei comerciale. Data si locul reevaluarii se comunica creditorului-urmaritor si debitorului, dar neprezentarea lor nu impiedica solutionarea chestiunii reevaluarii. In acest caz se comunica creditorului-urmaritor si debitorului reevaluarea facuta. Daca bunurile nu vor fi vindute in curs de doua luni dupa reevaluarea lor, creditorul-urmaritor are dreptul sa le retina pentru el la pretul stabilit prin reevaluare. In cazul cind creditorul-urmaritor refuza sa ia bunurile, ele se restituie debitorului, iar titlul executor daca debitorul nu are alte bunuri sau venituri care ar putea fi urmarite, se restituie creditorului-urmaritor. Articolul 396. Vinzarea cladirilor de locuit la licitatie publica Vinzarea cladirii de locuit, care apartine debitorului si care este supusa urmaririi, se face la licitatie publica in termenele aratate in alineatul al doilea al articolului 395 din prezentul cod. Urmarirea unei cladiri se face in ultimul rind, cind nu exista alt mod de acoperire a datoriei, cu exceptia cazurilor de urmarire pe baza pretentiilor institutiilor de credit cu privire la restituirea impumuturilor acordate de ele pentru constructii. Articolul 397. Anunturile despre vinzarea la licitatie Despre licitatia ace urmeaza sa aiba loc, executorul judecatoresc instiinteaza cu cel putin zece zile inainte de licitatie, dind un anunt prin biroul de informatii; totodata el pune cite un anunt la locul unde se afla cladirea ce se vinde si la judecatoria de sector sau municipala respectiva. [Alin.1 art.397 modificat prin Legea nr.762-XIV din 24.12.99] [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] In aceste anunturi trebuie sa se arate ce cladire se vinde, cui ii apartine ea, la ce pret este evaluata cladirea, unde si cind va avea loc licitatia. In cazul cind cladirea este data in gaj, executorul judecatoresc comunica creditorului-gajust data si locul vinzarii la licitatie a cladirii date in gaj. Articulul 398. Persoanele, care nu au dreptul de a participa la licitatii Nu au dreptul de a participa la licitatii intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, organizatiile cooperatiste (cu exceptia colhozurilor), asociatiile lor, alte organizatii obstesti si nici persoanele cu functii de raspundere ale organelor administratie publice, justitiei, procuraturii de la organele afacerilor interne, de la avocatura si membrii familiilor lor. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 399. Efectarea licitatiei Persoanele care doresc sa participe la licitatie sint obligate sa faca o declaratie in scris, ca nu exista obstacole, prevazute de Codul civil al Republicii Moldova, pentru dobindirea acestei cladiri, si sa consemneze pe contul de depozit al instantei o suma egala cu zece la suta din pretul, la care a fost evaluata cladirea. Licitatia incepr de la pretul la care a fost evaluata cladirea ce se vinde si care este aratat in procesul-verbal de sechestru. Cladirea se considetra vinduta persoanei care a propus la licitatie cel mai mare pret. Cumparatorul este obligat sa depuna in curs de cinci zile dupa terminarea licitatiei intreaga suma cu care a cumparat cladirea scazindu-se suma depusa inainte de inceperea licitatii. Celorlalti participanti la licitatie sumele depuse li se restituie imediat dupa terminarea licitatiei. Daca cumparatorul cladirii nu depune in termenul fixat intreaga suma cuvenita, banii pe care i-a depus inainte de inceperea licitatiei nu i se restituie, ci se fac venit la stat. Acesti bani se fac venit la stat si in cazul cind se va constata, ca cumparatorul nu a avut dreptul sa participe la licitatie. Dupa ce cumparatorul cladirii plateste intreaga suma cuvenita, executorul judecatoresc in remite o copie de pe procesul-verbal privitor la licitatia ce a avut loc. Articolul 400. Cazurile cind se considera ca licitatia nu a avut loc Executorul judecatoresc va declara, ca licitatia nu a avut loc: 1) daca la licitatie s-a prezentat numai un cumparator; 2) daca din cei ce s-au prezentat nimeni nu va oferi un pret mai mare decit cel initial, la care fusese evaluata cladirea; 3) daca cumparatorul nu va depune in decurs de cinci zile intreaga suma cu care a cumparat cladirea. Articolul 401. Efectele in cazul cind s-a declarat ca licitatia nu a avut loc In cazul cind s-a declarat ca licitatia nu a avut loc, creditorul- urmaritor are dreptul sa retina cladirea pentru el la pretul de evaluare initial. In cazul cind creditorul gajist are calitatea de creditor urmaritor, el este in drept sa procure obiectul gajului la pretul indicat in contractul de gaj. [Alin.1 art.401 completat prin Legea nr.1465-XIII din 29.01.98] Daca el nu face o asemenea cerere, executorul judecatoresc dispune, dupa cel putin zece zile din momentul cind s-a declarat, ca licitatia nu a avut loc, sa se tina o a doua licitatie. Cea de-a doua licitatie se anunta si are loc in conformitate cu regulile stabilite pentru prima licitatie, dar incepe de la pretul la care a fost evaluata cladirea sau de la prima suma propusa. In cazul in care se declara ca licitatia nu a avut loc si se organizeaza o licitatie repetata, creditorul gajist are dreptul sa procure obiectul gajului la un pret mai mic cu cel mult 10% decit pretul de pornire, stabilit la ultima licitatie. [Alin.3 art.401 introdus prin Legea nr.1465-XIII din 29.01.98] In cazul cind se va declara ca nici cea de-a doua licitatie nu a avut los si creditorul-urmaritor va refuza sa retina pentru el cladirea ce se vinde, sechestrul pus pe cladire se va ridica. Articolul 402. Anularea licitatiei Licitatia poate fi anulata de instanta in curs de trei ani din ziua cind a avut loc, daca ea s-a facut cu incalcarea regulilor stabilite, daca cladirea a fost vinduta unei persoane care nu a avut dreptul sa participe la licitatie, precum si in cazul cind executorul judecatoresc, creditorul-urmaritor sau cumparatorul s-au facut vinovati de abuzuri. Daca actele cumparatorului, care a savirsit abuzul, constituie o infractiune, licitatia poate fi anulata de catre instanta in cursul termenelor de prescriptie, stabilite de lege pentru aducerea la indeplinire a sentintei de condamnare. Impotriva incheierii de anulare a licitatiei se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 403. Remiterea catre creditorul-urmaritor a obiectelor aratate in hotarirea instantei Daca hotarirea instantei il obliga pe pirit a preda reclamantului anuumite obiecte, executorul judecatoresc ridica aceste obiecte de la debitor si le remite creditorului-urmaritor. Articolul 404. Executarea hotaririi care obliga pe debitor sa indeplineasca anumite acte In caz de neexecutare a hotaririi care obliga pe debitor sa indeplineasca anumite acte, nelegate de predarea unor bunuri sau unor sume de bani, executorul judecatoresc intocmeste un proces-verbal de neexecutare a hotaririi. Daca in hotarire sint aratate masurile prevazute de alineatul intii al articolului 200 din prezentul cod, ce urmeaza sa fie aplicate in caz de neexecutare a hotaririi, procesul-verbal intocmit se trimite judecatorului locului de executare, care da o incheiere, prin care dispune aplicarea masurilor aratate in hotarire in caz de neexecutare de catre debiror a unor anumite acte. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Daca in hotarire nu sint aratate asemenea masuri, procesul-verbal intocmit se trimite instantei locului de executare, care solutioneaza chestiunea, cum sa fie executata hotarirea, conform regulilor cuprinse in articolul 205 din prezentul cod. In caz de neexecutare in rermenul stabilit de instanta a hotaririi care obliga pe debitor sa indeplineasca actiuni ce pot fi savirsite numai de el insusi (alineatul al doilea al articolului 200 din prezentul cod), procesul-verbal intocmit se trimite de catre executorul judecatoresc instantei locului de executare. Chestiunea cu privire la neexecutarea hotaririi se solutioneaza in sedinta de judecata. Creditorului-urmaritor si debitorului li se comunica data si locul sedintei, dar neprezentarea lor nu impiedica examinarea chestiunii neexecutarii hotaririi. Constatind ca debitorul nu a executat hotarirea, instanta de judecata poate sa aplice persoanei juridice o amenda in marime de la o suta la doua sute de salarii minime, fixindu-i un nou termen pentru executarea hotaririi, iar persoana fizica poate fi supusa unei sanctiuni administrative conform legii. Amenda platita de debitor se trece la venitul statului. [In redactia Legii nr.51-XIII din 14.04.94] [In redactia Legii nr.640-XIII din 10.07.91] [In redactia Ucazului din 20.02.85] Daca debitorul incalca a doua oara sau de mai multe ori termenele stabilite pentru executarea hotaririi, instanta aplica din nou masurile prevazute la alineatul al patrulea al acestui articol. Achitarea amenzii nu-l scuteste pe debitor de obligatia de a executa actiunile prevazute de hotarirea instantei de judecata. [In redactia Legii nr.51-XIII din 14.04.94] [In redactia Legii nr.640-XIII din 10.07.91] Impotriva incheierilor asupra chestiunilor aratate in prezentul articol se poate face recurs. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.640-XIII din 10.07.91] [In redactia Ucazului din 20.02.85] Articolul 405. Efectele neexecutarii hotaririi cu privire la restabilirea in serviciu In caz de neexecutare de catre administratia intreprinderii, institutiei, organizatiei sau organului colegial a hotaririi judecatoresti cu privire la restabilirrea in serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim, instanta de judecata va supune persoana cu functii de raspundere sau, dupa caz, memebrii organului colegial, care sint obligati sa execute hotarirea, unei amenzi in marime de pina la saptezeci si cinci de salarii minime. Achitarea amenzii nu elibereaza persoana cu functii de raspundere ori organul colegial de executarea hotaririi instantei de judecata cu privire la restabilirea in serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim. Instanta de judcata da o decizie prin care dispune sa i se plateasca salariatului salariul mediu sau diferenta de salariu pe tot intervalul de timp, incepind cu ziua emiterii hotaririi si terminind cu ziua executarii ei. Totodata, instanta de judecata pune in sarcina persoanei cu functii de raspundere sau, dupa caz, membrilor organului colegial care au retinut executarea hotaririi judecatoresti obligatia de a repara deplin dauna pricinuita intreprinderii, institutiei, organizatiei in legatura cu neexecutarea hotaririi judecatoresti. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 CAPITOLUL AL PATRUZECELEA EXECUTAREA HOTARIRILOR IN PRIVINTA INTREPRINDERILOR, INSTITUTIILOR, ORGANIZATIILOR DE STAT, COLHOZURILOR, ALTOR ORGANIZATII COOPERATISTE, ASOCIATIILOR LOR, ALTOR ORANIZATII OBSTESTI Articolul 406. Aplicarea regulilor generale Executarea hotaririlor in privinta intreprinderilor, institutiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti se face in conformitate cu regulile generale din prezentul cod, cu exceptiile si completarile aratate in capitolul de fata. [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 407. Urmarirea mijloacelor banesti Cind este vorba de intreprinderi, institutii, organizatii de stat, de colhozuri, de alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti, se urmaresc, pe baza de documente de executare silita, in primul rind, mijloacele banesti ale debitorului, aflate la institutiile de credit, potrivit cu regulile stabilite de legislatie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 408. Procedura de urmarire a mijloacelor banesti Intreprinderile, institutiile, organizatiile de stat, colhozurile, alte organizatii cooperatiste, asociatiile lor, alte organizatii obstesti, care au conturi la institutii de credit, in cazul cind sint urmarite mijloacele banesti ale debitorilor, aflate la institutii de credit, prezinta documentul de executare silita direct institutiei de credit respective pentru virarea silita a mijloacelor, conform regulilor stabilite de legislatie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 408/1. Urmarirea bunurilor proprietate publica a statului Bunurile proprietate publica a statului din sectoarele strategice ale economiei (energetica, telecomunicatii, transporturi), care fac parte componenta din procesul tehnologic continuu, precum si resursele naturale, nu pot fi urmarite pe baza pretentiilor creditorilor. [Completarile introduse prin Legea nr. 1367-XIV din 10.11.2000] [se declara neconstitutionale conform Hot. Curtii] [Constitutionale nr.11 din 15.02.2001] [Art.408/1 introdus prin Legea nr.1367-XIV din 10.11.2000] Articolul 409. Urmarirea bunurilor intreprinderilor agricole supuse privatizarii Daca intreprinderea agricola care se privatizeaza sau urmeaza a fi privatizata nu are mijloace banesti suficiente pentru acoperirea datoriei, se pot urmari bunurile aflate in proprietatea acestui debitor, cu exceptia instalatiilor de irigatie si plantatiilor multianuale amplasate pe terenurile fondului funciar de privatizare, tractoarelor, combinelor, altor masini si echipament cu destinatie agricola, mijloacelor de transport folosite la obtinerea productiei agricole, fondului semincer, vitelor de munca si celor productive si productiei agricole in stadiu neterminat. [Art.409 introdus prin Legea nr.394-XIV din 13.05.99] [Art.409 exclus prin Legea nr.1554-XIII din 25.02.98] [Art.409 modificat prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.409 in redactia Ucazului din 06.05.82] [Art.410 exclus prin Legea nr.1554-XIII din 25.02.98] [Art.410 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.411 exclus prin Legea nr.1554-XIII din 25.02.98] [Art.411 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 412. Vinzarea bunurilor Vinzarea bunurilor intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti se face potrivit cu prevederile legislatiei. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 413. Procedura de urmarire in caz de lichidare a organizatiei In caz de lichidare a intreprinderii, institutiei, organizatiei de stat, a colhozului, a unei alte organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti urmarirea datoriei se face dupa procedura stabilita de legislatie. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Ucazului din 06.05.82] CAPITOLUL AL PATRUZECI SI UNULEA DISTRIBUIREA INTRE CREDITORII-URMARITORI A SUMELOR REALIZATE PRIN URMARIRE Articolul 414. Predarea sumelor realizate prin urmarire creditorilor-urmaritori Din suma pe care executorul judecatoresc a realizat-o prin urmarirea debitorului se acopera mai intii cheltuielile de executare, restul este folosit apoi pentru satisfacerea pretentiilor creditorilor-urmaritori. Suma ramasa dupa satisfacerea tuturir pretentiilor se restituie debitorului. Sumele, realizate prin urmarirea debitorului si care trebuie sa fie predate creditorilor-urmaritori, se consemneaza de executorul judecatoresc pe contul de depozit al instantei de judecata, iar dupa aceea se elibereaza sau se transfera dupa regulile stabilite. Sumele care urmeaza sa fie facute venit la stat se depun de executorul judecatoresc direct la institutia finanaciara respectiva a Republicii Moldova. [In redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Sumele urmarite in folosul unor persoane care locuiesc in strainatate, se vireaza creditorului-urmaritor conform regulilor stabilite. Articolul 415. Alaturarea la urmarire In timpul urmaririi persoanele, care au documente de executare silita in legatura cu alte pricini, se pot alatura la urmarire. Articolul 416. Ordinea satisfaceii pretentiilor creditorilor- urmaritori Daca suma realizata prin urmarirea debitorului nu este suficienta pentru satisfacera tuturor pretentiilor conform documentelor de executare, suma aceasta se distribuie intre creditorii-urmaritori in ordinea categoriilor, stabilita prin articolele 417 - 424 din prezentul cod. Din momentul expirarii termenului de executare a obligatiei garantate prin gaj, creditorul gajist are dreptul preferential fata de ceilalti creditori urmaritori de a-si executa creantele din valoarea bunurilor sau drepturilor patrimoniale gajate. [Alin.2 art.416 introdus prin Legea nr.1465-XIII din 29.01.98] Pretentiile fiecarei categorii posterioare se satisfac, dupa ce au fost satisfacute pe deplin pretentiile categoriile anterioare. Daca suma realizata nu este suficienta pentru satisfacera completa a tuturor pretentiilor unei categorii, aceste pretentii se satisfac proportional cu suma ce i se cuvine fiecarui creditor-urmaritor. La examinarea cazurilor cu privire la falimentul debitorilor, cerintele creditorilor se satisfac in ordinea stabilita de legislatia cu privire la faliment. [Alin.4 art.416 introdus prin Legea nr.1554-XIII din 25.02.98] [Art.416 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 417. Urmaririle de categoria intiia Se satisfac in primul rind pretentiile privitoare la plata pensiei alimentare; pretentiile care decurg din raporturile de munca; pretentiile cu privire la plata pentru asistenta juridica, prestata de avocati; pretentiile referitoare la plata onorarului in baza contractului de autor; pretentiile cu privire la repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii precum si in legatura cu pierdera intretinatorului. [Alin.1 art.417 modificat prin Legea nr.1554-XIII din 25.02.98] Dupa satisfacera completa a pretentiilor sus-mentionate se satisfac pretentiile cu privire la asigurarile sociale si pretentiile cetatenilor privind repararea daunei, cauzate bunurilor lor prin infractiune sau contraventie administrativa. [Art.417 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 418. Urmaririle de categoria a doua Se satisfac in al doilea rind pretentiile privitoare la impozite si la platile nefiscale, ce se varsa in buget; pretentiile organelor asigurarilor de stat cu privire la asigurarile obligatorii; pretentiile cu privire la repararea daunei, cauzate prin infractiune sau contraventie administrativa intreprinderilor, institutiilor de stat, colhozurilor, altor organizatii cooperatiste, asociatiilor lor, altor organizatii obstesti. [Art.418 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 419. Urmaririle de categoria a treia Se satisfac in al treilea rind pretentiile garantate prin gaj cu privire la urmarirea din valoarea bunurilor date in gaj. [Art.419 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 420. Urmaririle de categoria a patra Se satisfac in al patrulea rind pretentiile negarantate prin gaj ale intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor de stat, ale colhozurilor, ale altor organizatii cooperatiste, ale asociatiilor lor, ale altor organizatii obstesti. [Art.420 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 421. Urmaririle de categoria a cincea Toate celelalte pretentii se satisfac in al cincilea rind. [Art.421 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 422. Urmarirea bunurilor date in gaj Bunurile date in gaj pot fi urmarite, daca celelalte bunuri ale debitorului nu sint suficiente pentru satisfacerea completa a tuturor pretentiilor, formulate fata de el si negarantate de gaj. Creditorul-gajist, care si-a retinut bunurile date in gaj, este obligat sa satisfaca pretentiile, ce au precadere fata de pretentia lui, dar intr-o proportie, care sa nu depaseasca valoarea acestor bunuri. [Art.422 in redactia Ucazului din 06.05.82] [Art.423 exclus prin Legea nr.1554-XIII din 25.02.98] [Art.423 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] [Art.423 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 424. Executarea sentintei in partea privitoare la confiscarea bunurilor Vinzarea bunurilor debitorului in cadrul executarii unei sentinte judecatoresti in parte privitoare la confiscarea bunurilor se face dupa ce au fost satisfacute toate pretentiile fata de debitor, care s-au nascut inainte ca organele de ancheta preliminara sau instanta de judecata sa fi pus sechestru pe bunurile celui condamnat. Pretentiile referitoare la plata pensiei de intretinere (alimente) si repararea prejudiciului cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si in legatura cu pierderea intretinatorului lui, se indestuleaza si in cazul daca aceste pretentii au luat nastere dupa aplicarea sechestrului asupra bunurilor celui condamnat. [Art.424 in redactia Ucazului din 06.05.82] Articolul 425. Tabloul de imparteala intocmit de executorul judecatoresc Daca sint mai multi creditori-urmaritori si daca suma realizata din urmarirea degitorului nu este suficienta pentru satisfacerea completa a tuturor cerintelor executorul judecatoresc intocmeste un tablou de imparteala a banilor intre creditorii-urmaritori, in ordinea stabilita in ce priveste satisfacera pretentiilor, si il prezinta spre aprobare judecatorului. [Art.425 in redactia Ucazului din 06.05.82] Impotriva incheierii judecatorului cu privire la aprobarea sau modificarea tabloului de impateala intocmit de executorul judecatoresc se poate face recurs. [Alin.2 art.425 in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] CAPITOLUL AL PATRUZECI SI DOILEA APARAREA DREPTURILOR DEBITORULUI SI ALE ALTOR PERSOANE IN CADRUL EXECUTARII UNEI HOTARIRI JUDECATORESTI Articolul 426. Recursul impotriva actelor executorului judecatoresc Impotriva actelor efectuate de executorul judecatoresc in cadrul executarii unei hotariri sau impotriva refuzului de a efectua asemenea acte, creditorul-urmaritor sau debitorul poate face recurs. Recursul se introduce la instanta, pe linga care functioneaza executorul judecatoresc, in curs de cinci zile din momentul efectarii actului de catre executorul judecatoresc sau din momentul cind persoanele sus-aratate, carora nu li s-a comunicat data si locul efectuarii actului au aflat despre el. Recursurile impotriva actelor executorului judecatoresc se examineaza in sedinta de judecata. Creditorului-urmaritor si debitorului li se comunica locul si data sedinteil dar neprezentarea lor nu impiedica solutionarea chestiunii deduse in fata instantei. Impotriva incheierii instantei cu privire la actele executorului judecatoresc se poate face recurs. [Art.426 in redactia Legii nr. 942-XIII din 18.07.96] Articolul 427. Apararea drepturilor altor persoane in cadrul executarii hotaririi In cazul cind la punerea sechestrului pe bunuri executorul judecatoresc a savirsit o incalcare a legii, care constituie un temei pentru anularea sechestrului, indiferent daca bunurile apartin debitorului sau altor persoane, cererea debitorului si acestor persoane de a se anula sechestrul se examineaza de instanta de judecata dupa regulile, stabilite de articolul 426 din prezentul cod. Asemenea cereri pot fi depuse pina in momentul vinzarii bunurilor sechestrate. Contestarea de catre terte persoane a dreptului privind apartenenta bunurilor urmarite se ecamineaza de instanta potrivit cu regulile privitoare la procedura de intentare a actiunilor (actiunile pentru ridicarea sechestrului pus pe bunuri). Actiunile pentru ridicarea sechestrului pus pe bunuri pot fi intentate atit de proprietarii, cit si de posesorii bunurilor, ce nu apartin debitorului. Actiunile pentru ridicarea sechestrului pus pe bunuri se intenteaza debitorului si creditorului-urmaritor. Daca sechestrarea bunurilor s-a facut pe baza unei sentinte penale in partea privitoare la confiscarea bunurilor, vor figura in calitate de piriti cel condamnat si organul financiar respectiv. Daca bunurile sechestrate au fost de acum vindute, actiunea se intenteaza si persoanelor carora li s-au predat bunurile. In caz de admitere a actiunii de restituire a bunurilor de acum vindute, litigiile dintre cei ce le-au cumparat, creditorul-urmaritor si debitor se examineaza potrivit cu regulile privitoare la procedura de intentare a actiunilor. Daca se va constata, ca exista imprejurarile aratate in alineatul intii al prezentului articol, judecatorul este obligat sa anuleze sechestrul, indiferent de cererea persoanelor interesate. Articolul 428. Intoarcerea executarii In cazul cind se anuleaza hotarirea adusa la indeplinire si se da, dupa rejudecarea pricini, o hotarire de respingere a actiunii in tot sau in parte ori o incheiere a procesului sau de scoatere a pricinii de pe rol, precum si in cazul cind se admite actiunea numai in parte, piritului trebuie sa i se restituie tot ce s-a incasat de la el in folosul reclamantului in baza hotaririi anulate (intoarcerea executarii). Daca nu este posibil sa se restituie bunurile in natura, hotarirea (incheierea, decizia) instantei de judecata va prevedea restituirea valorii acestor bunuri. Articolul 429. Solutionarea de catre prima instanta a chestiunii intoarcerii executarii Instanta, careia i s-a trimis pricina spre o noua judecare, este obligata sa examineze din oficiu chestiunea intoarcerii executarii si s-o solutioneze in noua hotarire sau decizie, cu care se va termina judecarea pricinii. Daca instanta, care a examinat din nou pricina, nu a solutionat chestiunea intoarcerii executarii hotaririi anulate, piritul are dreptul in limitele termenelor de prescriptie sa introduca la aceasta instanta o cerere de intoarcere a executarii. Aceasta cerere se examineaza in sedinta de judecata, instiintindu-se persoanele care participa la proces. Dar neprezentarea acestor persoane nu impiedica solutionara chestiunii depuse in fata instantei. Impotriva incheierii instantei asupra chestiunii intoarcerii executarii se poate face recurs. [Alin. in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] La depunera cererii de intoarcere a executarii taxa de stat nu se plateste. Articolul 430. Solutionarea de catre instanta de recurs a chestiunii intoarcerii executarii hotaririi Daca instanta, care a examinat pricina pe baza unui recurs, solutioneaza definitiv prin decizia sa litigiul asupra dreptului sau dispune incerarea procesului sau scoaterea cererii de pe rol, ea este obligata sa solutioneze chestiunea intoarcerii executarii sau s-o trimita spre solutionare primei instante. [Art.430 in redactia Ucazului din 06.05.82] Daca decizia instantei superioare nu cuprinde indicatii cu privire la intoarcerea executarii, piritul are dreptul sa depuna o cerere corespunzatoare la prima instanta, care va examina si va solutiona aceasta cerere potrivit cu regulile articolului 429 din prezentul cod. [Alin. in redactia Legii nr.942-XIII din 18.07.96] Articolul 431. Cazurile de limitare a intoarcerii executarii In caz de anulare in cadrul supravegherii a hotaririlor in pricinile privitoare la pretentii de bani, decurgind din raporturi juridice de munca, in pricinile privitoare la veniturile colhoznicilor provenite din munca in colhoz, pentru plata onorarului cuvenit in virtutea dreptului de autor, de descoperitor, de inventator - daca s-a eliberat un certificat de autor - si in virtutea unei propuneri de rationalizare pentru plata pensiei de intretinere (alinente), pentru repararea daunei cauzate prin schilodire sau prin alta vatamare a sanatatii, precum si in legatura cu pierderea intretinatorului intoarcerea executarii este admisibila, daca hotarirea anulata se intemeia pe informatii mincinoase, comunicare de reclamant, sau pe documente false prezentate de el. [Art.431 in redactia Ucazului din 06.05.82] Nota: La data de 18.08.2000 se abroga orice dispozitie al Codului de procedura civila care contravine Legii contenciosului administrativ conform art.34 art.4 al Legii nr.793-XIV din 10.02.2000 TITLUL AL SASELEA DREPTURILE PROCEDURALE CIVILE ALE CETATENILOR STRAINI SI ALE PERSOANELOR FARA CETATENIE. ACTIUNILE INTENTATE STATELOR STRAINE, DELEGATIILE JUDECATORESTI HOTARIRILE INSTANTELOR DE JUDECATA STRAINE, TRATATELE INTERNATIONALE Articolul 432. Drepturile procedurale civile ale cetatenilor straini, ale intreprinderilor si organizatiilor straine Cetatenii straini au dreptul sa se adreseze instantelor de judecata din Republica Moldova si se bucura de drepturile procedurale civile in conditii egale cu cetatenii Republicii Moldova. Intreprinderile si organizatiile straine au dreptul sa se adreseze instantelor de judecata din Republica Moldova si se bucura de drepturile procedurale civile pentru apararea intereselor lor. Guvernul Republicii Moldova poate sa aplice restrictii de raspuns fata de cetatenii, intreprinderile si organizatiile statelor, in care exista restrictii speciale in ceea ce priveste drepturile procedurale civile ale cetatenilor, intreprinderilor si organizatiilor Republicii Moldova. [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] Articolul 433. Drepturile procedurale civile ale persoanelor fara cetatenie Persoanele fara cetatenie au dreptul sa se adreseze instantelor de judecata din Republica Moldova si se bucura de drepturile procedurale civile in conditii egale cu cetatenii Republicii Moldova. [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] Articolul 433/1. Competenta instantelor de judecata ale Republicii Moldova in pricinile civile in legatura cu litigiile, la care participa cetateni staini, persoane fara cetatenie, intreprinderi si organizatii straine, precum si in legatura cu litigiile in care macar una din parti locuieste in strainatate Competenta instantelor de judeata ale Republicii Moldova in pricinile civile in legatura cu litigiile, la care participa cetateni straini, persoane fara cetatenie, intreprinderi si organizatii straine, precum si in legatura cu litigiile in care macar una din parti locuieste in strainatate, este reglementata de legislatia Republicii Moldova, iar in cazurile neprevazute de legislatia Republicii Moldova - pe baza regulilor de competenta stabilite prin prezentul cod. [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] Articolul 434. Actiunile intentate statelor straine. Imunitatea diplomatica Intentarea unei actiuni unui stat strain, asigurarea actiunii si urmarirea bunurilor unui stat strain, aflate in Republica Moldova, se pot face numai cu consimtamintul organelor competente ale statului respectiv. In materie de pricini civile reprezentantii diplomatici ai statelor straine, acreditati in Republica Moldova, si celelalte persoane, aratate in legile si tratatele internationale respectiv ale Republicii Moldova sint supuse jurisdictiei instantelor de judecata ale Republicii Moldova numai in limitele stabilite de normele dreptului international sau de tratatele internationale ale Republicii Moldova. In cazul in care intr-un stat strain nu se asigura Republicii Moldova, bunurilor sau reprezentantilor ei aceeasi inviolabilitate juridica, care, potrivit prezentului articol, se garanteaza statelor straine, bunurilor sau reprezentantilor lor in Republica Moldova, Guvernul Republicii Moldova sau un alt organ imputernicit poate sa dispuna aplicarea unor masuri de raspuns fata de acest stat, fata de bunurile lui sau fata de reprezentantul acestui stat. [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] Articolul 435. Executarea delegatiilor date de instantele de judecata straine si adresarea delegatiilor de catre instantele de judecata ale Republicii Moldova in instantele de judecata straine Instantele de judecata ale Republicii Moldova executa delegatiile care le-au fost date, in modul stabilit, de catre instantele de judecata straine cu privire la efectuarea diferitelor acte de procedura (inminarea citatiilor si a altor documente, audierea partilor si a martorilor, efectuarea expertizei si a cercetarilor la fata locului etc.), cu execeptia cazurilor in care: 1) executarea delegatiei ar fi in contradictie cu suveranitatea Republicii Moldova sau ar ameninta securitatea Republicii Moldova; 2) executarea delegatiei nu este de competenta instantei de judecata. Executarea delegatiilor primite din parte instantelor de judecata straine cu privire la efectuarea diferitelor acte de procedura se face in baza legislatiei Republicii Moldova. Instantele de judecata ale Republicii Moldova pot da delegatie instantelor de judecata straine in vederea efectuarii diferitelor acte de procedura. Modul de stabilire a relatiilor dintre instantele de judecata ale Republicii Moldova si cele straine se stabileste de legislatia Republicii Moldova si de tratatele internationale incheiate de Republica Moldova si de statele straine resprective. [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] Articolul 436. Executarea hotaririlor instantelor de judecata si ale organelor de arbitraj straine Procedura de executare in Republica Moldova a hotaririlor instantelor de judecata si ale organelor de arbitraj straine se stabileste de legislatia Republicii Moldova si de tratatele internationale, incheiate de Republica Moldova si de statele straine respective. Hotarirea unei instante de judecata straine sau a unui organ de arbitraj strain poate fi prezentata spre executare silita in Republica Moldova in termen de trei ani din momentul cind a ramas definitiva. [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] Articolul 437. Tratatele internationale Daca printr-un tratat international la care a aderat Republica Moldova se stabilesc alte reguli decit cele prevazute prin prezentul cod se aplica regulile tratatului international. [Legii RM nr.942-XIII din 18.07.96] [In redactia Legii nr.1157-XII din 04.08.92] ANEXA Nr.1 LISTA categoriilor de bunuri care nu pot fi urmarite pe baza documentelor de executare silita [Modificata prin Ucazul din 06.05.82] Nu pot fi urmarite pe baza documentelor de executare silita umatoarele categorii de bunuri si obiecte, care constituie proprietate personala a debitorului sau cota-parte ce-i revine intr-o proprietate comuna si care sint necesate debitorului si persoanelor intretinute de el: 1. Casa de locuit cu dependintele sau unele parti ale el - la persoanele, a caror indeletnicire de baza este agricultura, daca debitorul si familia lui locuiesc permanent in ea, cu exceptia cazurilor cind este vorba de restituirea unui imprumut, acordat de banca pentru costructia casei. 2. La persoanele, a caror indeletnicire de baza este agricultura - unica vaca, in lipsa unei vaci - unica vitica; in gospodariile care nu au nici vaca si nici vitica - unica capra, oaie sau porc, la colhoznici, afara de aceasta - oile, caprele si porcii pina la jumatate din norma stabilita pentru gospodaria de colhoznic prin Statutul colhozului precum si pasarile de curte. 3. Nutretul pentru vite, necesar pina la stringerea noii recolte de furaj sau pina la scoaterea vitelor la pasunat. 4. La persoanele, a caror indeletnicire de baza este agricultura - semintele necesare insamintarilor curente. 5. Mobila, obiectele de uz casnic, imbracamintea, necesare debitorului si persoanelor intretinute de el: 1) imbracamintea - pentru fiecare persoana: un platon de vara sau de toamna, un palton de iarna sau un cojoc, un costum de iarna (pentru femei - doua rochii de iarna), un costum de vara (pentru femei - doua rochii de vara), cite o palarie pentru fiecare sezon (pentru femei, pe linga aceasta, doua broboade de vara si o broboada de iarna sau un sal), alta imbracaminte sau palarii, intrebuintate timp indelungat si care nu prezinta valoare; 2) incaltaminte, rufele, albiturile de pat, tacimurile aflte in uz (cu exceptia obiectelor facute din materiale pretioase, precum si a obiectelor care prezinta o valoare artistica); 3) mobila - cite un pat si un scaun pentru fiecare persoana, o masa, un dulap si o lada pentru o familie; 4) toate lucrurile copiilor; 6. Produsele alimentare intr-o cantitate necesara debitorului si familiei lui pina la recolta noua, daca indeletnicirea principala a debitorului este agricultura, iar in celelalte cazuri produsele alimentare si banii in valoarea totala egala cu salariul lunar al debitorului, dar nu mai putin de o suta de ruble. 7. Combustibilul necesar pentru pregarirea mincarii si incalzirea locuintei familiei in cursul sezonului, in care se face foc in sobe. 8. Inventarul (inclusiv manualele si cartile) necesar debitorului pentru a-si continua exercitarea profesiei, cu exceptia cazurilor, cind prin sentinta instantei de judecata debitorul a fost lipsit de dreptul de a exercitta indeletnicirea respectiva sau cind inventarul a fost folosit de el pentru a exercita un mestesug nelegal. 9. Cotele de participare la organizatiile cooperatiste, daca debitorul nu a fost exclus din rindurile membrilor cooperativei. 10. In caz de urmarire pe baza unor documente de executare silita a cotei-parti ce revine debitorului in bunurile in devalmasie ale gospodariei de colhoznic sau ale gospodariei taranilor, care se ocupa cu munca individuala in agricultura, marimea cotei se stabileste dupa scoaterea din aceste bunuri a casei de locuit, in care traiesc membrii gospodariei, cu dependintele ei, a semintelor necesare insamintarilor curente, a unei vaci, iar in lipsa unei vaci - a unei vitele (iar intr-o gospodarie de colhoznic - si a oilor, caprelor, procilor si pasarilor de curte) pina la o jumatate de norma stabilita de Statul artelului agricol si a nutretului necesa animalelor ramase. ANEXA Nr.2 Reconstituirea dosarelor pierdute, continind acte de procedura judiciara sau de executare Articolul 1. Dosarele pierdute, continind acte de procedura judiciara sau de executare, pot fi reconstituite de instanta la cererea participantilor la proces, a procurorului, precum si din oficiu de instanta. Articolul 2. Dosarul pierdut se reconstituie in intregime sau partial in partea care trebuie reconstituita dupa parerea primei instante sau a instantei superioare. Hotarirea sau incheierea cu pricire la incetarea procesului, care s-a dat de instanta, trebuie sa fie reconstituita in mod obligatoriu. Articolul 3. Cererea de reconstituire a dosarului pierdut, daca acesta continea acte de procedura judiciara, se depune la instanta care a judecat procesul, iar daca contine acte de executare - la instata locului de executare. Articolul 4. Cererea trebuie sa cuprinda date amanuntite despre proces. La cerere se anexeaza documentele care s-au pastrat la petitionar si care au legatura cu procesul, sau copii de pe ele, chiar daca nu sint certificate dupa regulile stabilite. Articolul 5. La examinarea pricinii instanta va folosi partile din dosar care s-au pastrat, actele eliberate cetatenilor si institutiilor inainte de pierderea dosarului, copiile de pe aceste acte, alte adeverinte si hirtii care au legatura cu procesul. Instanta de judecata poate asculta in calitate de martor persoanele care au fost de fata la efectarea actelor de procedura, si in cazurile necesare, pe membrii completului ce a judecat procesul, al carui dosar s-a pierdut, precum si persoanele care au executat hotarirea instantei. Articolul 6. Daca materialele adunate nu sint suficiente pentru reconstituirea exacta a dosarului pierdut, instanta da o incheiere, prin care inceteaza examinarea cererii de reconstituire a dosarului. In acest caz petitionarul poate intenta o actiune conform regulilor generale. Articolul 7. Cheltuielile facute de instanta in legatura cu examinarea procesului privitor la reconstituirea dosarului pierdut cad in sarcina statului. Daca cererea s-a facut cu rea-credinta, petitionarul va fi obligat a plati cheltuielile de judecata. [Anexa nr.3 exclusa prin Legea nr.942-XIII din 18.07.96] -