Nota: In cuprinsul legii, textul "organele pentru protectia mediului inconjurator (denumite in continuare autoritatile pentru mediu)" se substituie prin textul "autoritatea centrala abilitata cu gestiunea resurselor naturale si cu protectia mediului inconjurator, denumita in continuare autoritatea centrala pentru resursele naturale si mediu" in conform. cu Legea N 454-XV din 30.07.2001 Nota: Vezi Hot. Parl. nr.1533-XII din 22.06.93 "Pentru punerea in aplicare a Codului apelor" CODUL APELOR Nr.1532-XII din 22.06.93 Monitor nr.10, 1993 ---------- Parlamentul Republicii Moldova adopta prezentul cod, care constituie cadrul juridic de baza pentru elaborarea actelor normative speciale si instructiunilor, ce reglementeaza relatiile din domeniul folosirii fondului apelor (denumite in continuare relatii din domeniul apelor), in scopul: a) asigurarii folosirii rationale a apelor pentru necesitatile populatiei si ale economiei nationale; b) protectia apelor impotriva poluarii, impurificarii si epuizarii; c) prevenirii si lichidarii efectelor distructive ale apelor; d) ameliorarii starii obiectelor acvatice si pastrarii lor pentru generatiile prezente si viitoare; e) protejarii drepturilor persoanelor juridice si fizice; f) consolidarii legalitatii in relatiile din domeniul apelor. COMPARTIMENTUL I DISPOZITII GENERALE Capitolul I DISPOZITII DE BAZA Articolul 1. Proprietatea de stat asupra apelor Apele In Republica Moldova constituie propietatea exclusiva a statului si pot fi date numai in folosinta. Actiunile care intr-o forma deschisa sau voalata contravin dreptului proprietatii de stat asupra apelor sint interzise. Articolul 2. Fondul Unic de Stat al Apelor Fondul Unic de Stat ale Apelor: a) riurile, lacurile naturale, lacurile de acumulre, alte bazine de apa de suprafata si izvoarele de apa, precum si apele canalelor; b) apele subterane. Articolul 3. Reglementarea ralatiilor din domeniul apelor (1) Reglementarea relatiilor din domeniul apelor cuprinde: a) proprietatea, folosirea si dispunerea de Fondul Unic de Stat al Apelor; b) stabilirea modului de folosirea a apelor, protectia apelor impotriva poluarii, impurificarii si epuizarii, prevenirea si lichidarea efectelor distructive ale apelor; c) planificarea masurilor privind folosirea si protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectelor lor distructive; d) aprobarea schemelor de folosire complexa si de protectie a apelor, a balantelor de gospodarire a apelor; e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii si protectiei apelor; f) reglementarea altor chestiuni ce vireaza relatii din domeniul apelor. (2) In cazul cind folosirea si gospodarirea obiectivelor acvatice (a surselor de apa) ating interesele altor state, ele se realizeaza in baza acordurilor interstatale. Capitilul II ADMINISTRAREA SI CONTROLUL DE STAT IN DOMENIUL FOLOSIRII SI PROTECTIEI APELOR Articolul 4. Administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor Administrarea de stat in domeniul folosirii si protectiei apelor este exercitata de catre Guvern, organele de autoadministrare locala si de organele de stat, autorizate in modul special in acest scop, conform legislatiei in vigoare. Articolul 5. Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor (1) Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este chemat sa asigure: a) respectarea de catre toate persoanele juridice si fizice, indiferent de forma de proprietate, a modului stabilit de folosire a apelor; b) executarea obligatiunilor si prescriptiilor privind protectia apelor, prevenirea si lichidarea efectelor lor distructive, respectarea regulilor de tinere a evidentei apelor, precum si altor reguli, stabilite de legislatia apelor. (2) Controlul de stat asupra folosirii si protectiei apelor este exercitat de catre organele pentru protectia mediului inconjurator (denumite in continuare autoritatile pentru mediu) si de organele de stat, autorizate in mod special in acest scop, in conformitate cu legislatia in vigoare. Capitolul III SPRIJINUL ACORDAT IN REALIZAREA MASURILOR PRIVIND FOLOSIREA RATIONALA SI PROTECTIA APELOR Articolul 6. Sprijinul acordat organelor de stat in realizarea masurilor privind folosirea rationala si protectia apelor Organizatiile publice, mijloacele mass-media si cetatenii acorda sprijin organelor de stat in realizarea masurilor privind folosirea rationala si protectia apelor. Articolul 7. Formele de participarea in realizarea masurilor privind folosirea rationala si protectia apelor Organizatiile publice, mijloacelor mass-media si cetatenii: a) acorda sprijin organelor de stat in realizarea masurilor privind folosirea rationala si protectia apelor; b) desfasoara o munca de educare pentru formarea unei atitudini grijulii fata de apa; c) organizeaza controlul public asupra realizarii masurilor de protectie a apelor; d) comunica despre incalcarile regulilor de folosire a apelor; e) prezinta autoritatilor pentru mediu propuneri privind optimizarea folosirii si protectiei apelor; f) participa la efectuarea de lucrari pentru optimizarea folosirii si protectiei apelor, precum si la prevenirea si lichidarea efectelor distructive a apelor; g) defasurara si alte activitati, menite sa asigure folosirea rationala si protectia apelor. Capitolul IV AMPLASAREA, PROIECTAREA, CONSTRUIREA SI DAREA IN EXPLOATARE A INTREPRINDERILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR OBIECTIVE, CARE AFECTEAZA STAREA APELOR Articolul 8. Conditiile amplasarii, protectarii, construirii si darii in exploatare a intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective, care afecteaza starea apelor (1) La amplasarea, proectarea, construirea si darea in exploatare a intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective noi sau reconstruite, precum si retehnologizarea acestora, care afecteazaa starea apelor, trebuie sa fie prevazute masuri care sa asigure folosirea rationala a apelor, cu conditia satisfacerii prioritare a necesarului de apa potabila si menajera si ocrotirii sanatatii populatiei, precum: a) de evidenta a volumelor de apa captate din sursele de apa si ale apei de intoarcere; b) de protectie a apelor impotriva poluarii, impurificarii si epuizarii; c) de prevenire a efectelor distructive ale apelor; d) de reducere pina la limitele minime a terenurilor inundate; e) de protectie a paminturilor impotriva salinizarii, subinundarii sau uscarii excesive; f) de mentinere a conditiilor naturale favorabile si a configuratiilor geografice. (2) La edificarea intreprinderilor, instalatiilor si a altor obiective care afecteaza starea apelor se va tine cont, in dependenta de conditiile naturale si economice si de posibilitatile de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihna si sport. Articolul 9. Conditiile amplasarii, proectarii, construirii si darii in exploatare a intreprinderilor, instalatiilor si a altor obiective situate in bazinele piscicole In procesul de amplasare, proiectare, construire si dare in exploatare a intreprinderilor, instalatiilor si a altor obiective noi sau reconstruite in bazinele piscicole se vor realiza, concomitent cu respectarea prevederilor articolului 8 si in termenele stabilite, masuri care sa asigure protectia pestelui, altor reprezentanti ai faunei si florei acvatice si conditiile de reproducere a lor. Articolul 10. Stabilirea locurilor pentru construirea intreprinderi- lor, instalatiilor si altor obiective, care afectea- za starea apelor Locurile pentru constructia intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective, care afecteaza starea apelor, se stabilesc in coordonare cu autoritatile pentru mediu, autoritatile pentru gospodarirea apelor, autoritatilor pentru supravegherea sanitara de stat si cu alte organe de stat, autorizate in mod special in acest scop, cu organele de autoadministrare locala si cu alte organe interesate. Articolul 11. Coordonarea proiectelor de constructie a intreprinde- rilor, instalatiilor si altor obiective, care afectea- za starea apelor Proiectele de constructie a intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective, care afecteaza starea apelor, sint supuse expertizei ecologice in modul stabilit si coordonate cu organele de stat, autorizate in mod special in acest scop, conform Codului apelor si Codului funciar. Articolul 12. Conditiile in care sint interzise construirea si darea in exploatare a intreprinderilor, instalatiilor si a altor obiective, care afecteaza starea apelor (1) Se interzice persoanelor juridice si fizice, indiferent de forma de proprietate, de a construi si de a da in exploatare: a) intreprinderi, specii, agregate, obiective comunale, alte obiecte fara efectuarea expertizei ecologice, precum si cele care nu sint dotate cu dispozitive de prevenire a poluarii si impurificarii apelor sau a efectelor lor distructive; b) sisteme de irigatii si aprovizionare cu apa a lacurilor de acumulare si canalelor inainte de decopaertarea terenului de stratul de sol vegetal si pina la realizarea masurilor preconizate in proiecte pentru prevenirea inundarii, subinundarii, imlastinirii, salanizarii si eroziunii; c) sisteme de desecare pina la finalizarea constructiei instalatiilor pentru captarea apei si a altor instalatii in conformitate cu proiectele aprobate; d) prize de apa fara dispozitive pentru protectia pestelui in conformitate cu proiectele aprobate; e) instalatii si constructii hidrotehnice pina la finisarea dispozitivelor pentru trecerea viiturilor si a pestelui in conformitate ci proiectele aprobate; f) foraje de apa inainte de dotarea lor cu instalatii de reglare si masurare a debitului de apa si stabilirea zonelor de protectie sanitara. (2) Se interzice umplerea lacurilor de acumulare pina la realizarea masurilor de amenajare a albiilor acestora, prevazute in proiecte. Capitolul V EXECUTAREA LUCRARILOR LA OBIECTIVELE ACVATICE, iN ZONELE DE PROTECTIE A APELOR Articolul 13. Zonele de protectie a apelor ale bazinelor si cursurilor de apa Sint parte integranta a zonelor de protectie a apelor ale bazinelor si cursurilor de apa: a) centurile intiia si a doua a zonei de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa; b) zonele riverane ale arterelor acvatice interioare; c) zonele de reparatie ale canalelor magistrale si intergospodaresti; d) zonele de protectie a apelor ale riurilor si bazinelor mici, inclusiv cele reverane; e) alte zone, prevazute de legislatie. Articolul 14. Modul de executare a lucrarilor la obiectivele acvatice si in zonele de protectie a apelor Orice activitate economica care afecteaza starea apelor, desfasurata in obiectivele acvatice sau in zonele de protectie a apelor ale bazinelor si cursurilor de apa, se efectueaza cu autorizatia autoritatilor pentru mediu, autoritatilor pentru gospodarirea apelor, organelor de autoadministrare locala a altor organe interesate in conformitate cu legislatia in vigoare. COMPARTIMENTUL II FOLOSIREA APEI Capitolul VI BENEFICIARII DE FOLOSINTA A APEI SI OBIECTIVELE DE FOLOSINTA A APEI Articolul 15. Beneficiarii de folosinta a apei Poate fi beneficiar de folosinta a apei orice persoana juridica si fizica, indiferent de forma de proprietate. Articolul 16. Obiectivele de folosinta a apei Se atribuie in folosinta obiectivele acvatice enumerate la articolul 2. Articolul 17. Cazurile de interzicere partiala sau totala a folosirii obiectivelor acvatice Folosirea obiectivelor acvatice, care au o deosabita importanta de stat sau prezinta valoarea stiintifica ori culturala, poate fi interzisa partial sau total de organul care a eliberat autorizatia de folosinta, in modul stabilit de legislatia in vigoare. Capitolul VII FOLOSINTA APEI Articolul 18. Clasificarea folosintei apei Folosinta apei se clasifica in functie de: a) scopul folosirii apei; b) parametrii obiectivelor acvatice; c) conditiile tehnice de folosire a apei; d) conditiile de atribuire in folosinta a obiectivelor acvatice; e) caracterul folosirii apei; f) metodele de folosire a obiectivelor acvatice; g) actiunea folosirii apei asupra obiectivelor acvatice. Articolul 19. Folosinta apei in functie de destinatia ei speciala de baza (1) Obiectivele acvatice se atribuie in folosinta, cu conditia respectarii dispozitiilor legii si a cerintelor autorizatiei de folosinta a apei, pentru satisfacerea necesitatii de apa potabila si menajera al populatiei, in scopuri curative, de asanare, pentru satisfacerea necesitatilor agricole, industriale, hidroenergetice, de transport, piscicole si altor necesitati de stat, publice, sociale. (2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi admisa numai cu conditia respectarii prevederilor articolelor 72 si 73 si legislatiei in vigoare. (3) Obiectivele acvatice pot fi atribuite in folosinta pentru unul sau citeva scopuri. Articolul 20. Folosinta generala si speciala a apei (1) In functie de conditiile tehnice de folosire a apei se disting: folosinta generala a apei, realizata fara aplicarea unor instalatii si (sau) dizpozitive tehnice, care afecteaza starea apelor, si folosinta speciala a apei, realizata cu aplicarea unor atare instalatii si (sau) dispozitive tehnice. In unele cazuri, la categoria folosintei speciale a apei poate fi trecuta folosirea obiectivelor acvatice fara aplicarea instalatiilor si (sau) dispozitivelor tehnice, daca procesul afecteaza in consecinta starea apelor. (2) Lista tipurilor folosintei speciale a apei se reglementeaza de standardele de stat corespunzatoare. Articolul 21. Folosinta comuna si separata a apei (1) Obiectivele acvatice se pot afla in folosinta comuna sau separata. (2) In folosinta separata se afla obiectivele acvatice (sau unele parti ale acestora), atribuite beneficiarilor de folosinta a apei in baza hotaririi organelor de stat in conformitate cu articolul 24. (3) In folosinta comuna se afla obiectivele acvatice (sau unele parti ale acestora) care nu sint atrubuite in folosinta separata. Articolul 22. Folosinta primara si secundara a apei Sint considerati beneficiari primari de folosinta a apei persoanele juridice si fizice, carora li s-au atribuit obiectivele acvatice in folosinta separata. In cazurile prevazute de legislatia in vigoare, beneficiarii primari sint in drept sa elibereze altor persoane juridice si fizice in acord cu autoritatile pentru mediu si autoritatile pentru gospodarirea apelor autorizatii de folosinta secundara a apei. Capitolul VIII MODUL SI CONDITIILE DE ATRIBUIRE IN FOLOSINTA A OBIECTIVELOR ACVATICE Articolul 23. Satisfacerea cu prioritate a necesarului de apa potabila si menajera al populatiei Obiectivele acvatice se atribuie in folosinta in primul rind in scopul satisfacerii necesitatii de apa potabila si menajara a populatiei. Articolul 24. Modul de atrbuire a obiectivelor acvatice in folosinta separata (1) Obiectivele acvatice se atribuie in folosinta separata, integrala sau partiala in baza hotaririi Guvernului sau a organelor de autoadministrare locala, in modul stabilit de, articolele 25 si 26. (2) In hotaririle cu privire la atribuirea obiectivelor acvatice in folosinta separata se indica scopul atribuirii si conditiile principale de folosinta. (3) Modul de a face si de a examina demersurile privind atribuirea obiectivelor acvatice in folosinta separata se stabileste de catre Guvern. Articolul 25. Organele care atribuie obiectivele acvatice in folosinta separata (1) Obiectivele acvatice (sau unele parti ale acestora), care au o deosabita importanta de stat sau prezinta valoare stiintifica ori culturala, se atribuie in folosinta separata de catre Guvern la propunerea autoritatilor pentru mediu, corelata cu autoritatile pentru gospodarirea apelor. (2) Obiectivele acvatice, care ating interesele a doua sau a mai multor judete (raioane), sint atribuite in folosinta separata de Guvern in baza propunerilor autoritatilor pentru gospodarirea apelor cu avizarea autoritatilor pentru mediu. (3) Celelalte obiective acvatice se atribuie in folosinta separata de catre organele de autoadministrare locala cu avizarea autoritatilor pentru mediu. (4) Lista obiectivelor acvatice (sau a unor parti ale acestora), care au o deosabita importanta de stat sau prezinta valoare stiintifica ori culturala, se aproba de catre Guvern la propunerea autoritatilor pentru mediu. Articolul 26. Titlul de stat ce confirma dreptul de folosinta separata a obiectivului acvatic (1) Dreptul beneficiar la folosinta separata a obiectivului acvatic (sau a unei parti a acestuia) se autentifica prin titlul de stat de folosinta separata a apei, eliberat de organele de autoadministrare locala in baza hotaririi respective a Guvernului sau a deciziei proprii. (2) Modelul titlului de stat de folosinta separata a apei este stabilit de Guvern. Articolul 27. Autorizatia de folosinta speciala a apei (1) Folosinta speciala a apei se realizeaza in baza autorizatiei eliberate de catre autoritatile pentru mediu, in coordonare cu autoritatile pentru gospodarirea apelor, autoritatile pentru hidrogeoligie, autoritatile pentru supraveghere sanitara de stat, autoritatile pentru protectia rezervelor piscicole, precum si cu alte organe interesate. (2) Autorizatia pentru folosinta speciala a apei, care se realizeaza prin instalarea si exploatarea pe riuri a constructiilor de stavilire a apei, este eliberata de Guvern la propunerea organelor de stat pentru gospodarirea apelor, coordonata cu autoritatile pentru mediu. (3) Modul de coordonare si eliberare a autorizatiei de folosinta speciala a apei este stabilit de Guvern. Articolul 28. Modul de realizare a folosintei generale a apei (1) Folosinta generala a apei se realizeaza fara autorizatie. (2) Folosinta generala a apei impune respectarea neconditionata a cerintelor autoritatilor pentru supravegherea sanitara de stat, autoritatilor pentru protectia rezervelor piscicole, instantelor ce reglementeaza navigatia, precum si a regulilor privind ocrotirea pe apa a vietii oamenilor, folosirea rationala si protectia apelor. (3) In scopul ocrotirii vietii si sanatatii oamenilor si in alte scopuri, organele de autoadministrare locala stabilesc locurile unde se interzice scaldatul, plimbatul cu barca, captarea apei in scopuri potabile si menajere pentru necesitatile populatiei, adapatul animalelor preconizind si alte conditii de folosinta generala a obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul localitatii respective. (4) Propunerile referitoare la conditiile de folosinta generala a apei sint inaintate de autoritatile pentru mediu, autoritatile pentru gospodarirea apelor, autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat, precum si de alte organe interesate. (5) Organele de autoadministrare locala sint obligate sa faca publice conditiile de folosinta generala a apei ce le-au stabilit. Articolul 29. Folosinta generala a apei in cadrul obiectivelor acvatice, atribuite in folosinta separata (1) In cadrul obiectivelor acvatice, atribuite in folosinta separata, folosinta generala a apei este autorizata de beneficiarul primar de folosinta a apei in baza conditiilor, pe care acesta le stabileste, iar in caz de necesitate poate fi interzisa. (2) Beneficiarul primar de folosinta a apei este obligat sa faca publice conditiile de folosinta generala a apei sau interzicerea acesteia in cadrul obiectului acvatic, care i-a fost atribuit in folosinta separata. (3) Daca beneficiarul primar de folosinta a apei si organele de autoadministrare locala n-au facut publice conditiile de folosinta generala a apei sau interzicerea acesteia in cadrul obiectivului acvatic atribuit in folosinta separata, folosinta generala a apei se considera permisa fara restrictii conform legislatiei apelor. Articolul 30. Plata pentru folosirea apei Pentru folosirea apei si poluarea ei se achita in modul stabilit platile prevazute de legislatia in vigoare. Articolul 31. Termenele de folosinta a apei (1) Obiectivele acvatice se atribuie in folosinta permanenta (pe o perioada nelimitata) sau in folosinta temporara (pe o perioada limitata). (2) Se considera folosinta permanenta folosinta acordata fara specificarea unui termen dinainte stabilit. (3) Folosinta temporara poate fi de scurta durata - pina la trei ani, si de lunga durata - de la trei pina la douazeci si cinci de ani. In caz de necesitate, termenele de folosinta a apei pot fi prelungite pe o perioada, care nu va depasi respectiv termenele de folosinta temporara de scurta durata sau de lunga durata. (4) Folosinta generala a apei nu este limitata. Articolul 32. Modul de calculare si prelungire a termenelor de folosinta temporara a apei (1) Termenul de folosinta temporara a apei incepe sa curga din ziua adoptarii hotaririi cu privire la atribuirea obiectului acvatic in folosina separata sau din ziua primirii autorizatiei de folosinta speciala a apei, cu exceptia cazurilor cind in decizia, hotarirea sau autorizatia in cauza nu este indicat un alt termen. (2) Prelungirea termenului de folosinta temporara se efectueaza la cererea beneficiarilor de folosinta a apei interesati, in baza hotaririi organului de stat, care a atribuit obiectivul acvatic in folosinta separata sau a eliberat autorizatia de folosinta specila a apei. Capitolul IX DREPTURILE SI OBLIGATIUNILE BENEFICIARILOR DE FOLOSINTA A APEI Articolul 33. Folosirea obiectivelor acvatice conform destinatiei lor Beneficiarii de folosinta a apei au dreptul sa foloseasca obiectivele acvatice numai in scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite. Articolul 34. Drepturile beneficiarilor de folosinta a apei In conformitate cu destinatia speciala a obiectivelor acvatice, beneficiarii de folosinta a apei au dreptul: a) sa extraga apa pentru folosirea ei ulterioara; b) sa exploateze obiectivele acvatice pentru necesitatile agriculturii industriei, hidroenergeticii, transportului, gospodariei piscicole si vinatoresti; c) sa foloseasca obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale; d) sa edifice constructii si instalatii pentru gospodarirea apelor, sa efectueze reconstructia si lichidarea lor; e) sa foloseasca obiectivele acvatice pentru agrement, desfasurarea actiunilor sportive si de asanare, intretinerea ansamblurilor naturale, precum si pentru alte actiuni de folosire a obiectivelor acvatice, neinterzise de legislatia in vigoare. Articolul 35. Limitarea drepturilor beneficiarilor de folosinta a apei In cazurile stabilite de legislatia in vigoare, drepturile beneficiarilor de folosinta a apei pot fi limitate, reiesind din interesele statului si ale altor beneficiari de folosinta a apei. Insa, aceasta limitare nu trebuie sa agreveze conditiile folosirii obiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populatiei cu apa potabila si menajera. Articolul 36. Protejarea drepturilor beneficiarilor de folosinta a apei (1) Drepturile beneficiarilor de folosinta a apei sint protejate de lege. (2) Drepturile lezate ale beneficiarilor de folosinta a apei se restabilesc in modul prevenit de legislatia in vigoare. Articolul 37. Oblgatiunile beneficiarilor de folosinta a apei Beneficiarii de folosinta a apei sint obligati: a) sa foloseasca rational resursele de apa, sa consume economicos apa si sa efectueze masuri de remediere si imbunatatire a calitatii apei; b) sa nu admita deversarea in obiectivele acvatice a apelor reziduale cu un continut de impuritati peste limita admisibila; c) sa previna poluarea, impurificarea si epuizarea obiectivelor acvatice; d) sa nu admita incalcarea drepturilor, acordate altor beneficiari de folosinta a apri, precum si prejudicierea obiectivelor economice si naturale (terenurilor, padurilor, faunei, zacamintelor minerale etc.); e) sa asigure epurarea normativa a apelor reziduale; f) sa mentina in stare de functionare instlatiile de epurare, alte instalatii pentru gospodarirea apelor si dispozitive tehnice, care afecteaza starea apelor, sa amelioreze parametrii lor de exploatare, sa tina in modul stabilit evidenta cantiratii si calitatii apelor. Capitolul X CAUZELE SI MODUL DE SISTARE A DREPTULUI DE FOLOSINTA A APEI Articolul 38. Cauzele sistarii dreptului de folosinta a apei (1) Dreptul de folosinta a apei, acordat persoanelor juridice si fizice, se sisteaza in cazurile: a) disparitiei necesitatii de folosinta a apei sau renuntarii la ea; b) expirarii termenului de folosinta a apei; c) lichidarii persoanei juridice; d) transmiterii instalatiilor pentru gospodarirea apelor si dispozitivelor tehnice altor beneficiar de folosinta a apei; e) aparitiei necesitatii de a retrage obiectivele acvatice din folosinta separata. (2) Dreptul de folosinta a apei, acordat persoanelor juridice si fizice (cu exceptia dreptului de folosire a apelor in scopuri potabile si menajere), poate fi sistat si in cazul in care acestea incalca regulile de folosire si protectie a apelor sau valorifica obiectului acvatic in alte scopuri de cit cele stabilite la atribuirea lui in folosinta. (3) Legislatia poate sa prevada si alte cauze de sistare a dreptului de folosinta a apei. Articolul 39. Modul de sistare a dreptului de folosinta a apei Dreptul de folosinta a apei este sistat prin: a) anularea autorizatiei de folosinta speciala a apei; b) retragerea obiectivelor acvatice, atribuite in folosinta separata. Articolul 40. Sistarea dreptului de folosinta speciala a apei Sistarea dreptului de folosinta speciala a apei se efectueaza in baza hotaririi organului care a eluberat autorizatia pentru aceasta folosinta. Articolul 41. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinta separata (1) Retragerea obiectivelor acvatice din folosinta separata se efectueaza in baza hotaririi organului de stat, abilitat cu dreptul de a atribui obiectivul acvatic respectiv in folosinta separata, daca legislatia in vigoare nu prevede altceva. (2) Retragerea obiectivelor acvatice din folosinta ariilor naturale protejate de stat se efectueaza in conformitate cu articolele 17 si 71. [ Alin. 2 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] Articolul 42. Repararea prejudiciilor, cauzate prin realizarea unor masuri de gospodarire a apelor, prin sistarea sau modificarea conditiilor de folosinta a apei Prejudiciile, cauzate persoanelor juridice sau fizice prin realizarea unor masuri de gospodarire a apelor (lucrari hidrotehnice etc.), precum si prin sistarea sau modificarea conditiilor de folosinta a apei, urmeaza a fi reparate in cazurile si in modul stabilit de Guvern. C a p i t o l u l XI FOLOSIREA OBIECTELOR ACVATICE PENTRU SATISFACEREA NECESITATILOR DE APA POTABILA, MENAJERA SI DE ALTA NATURA Articolul 43. Obiectivele acvatice atribuite pentru satisfacerea necesitatilor de apa potabila, menajera si de alta natura (1) Pentru satisfacerea necesitatilor de apa potabila, menajera si de alta natura, precum si pentru aprovizionarea intreprinderilor alimentare se atribuie in folosinta obiective acvatice, apele carora intrunesc cerintele sanitare stabilite. (2) Folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesitatilor de apa potabila, menajera si de alta natura ale populatiei se realizeaza prin alimentarea centralizata sau necentralizata cu apa. Articolul 44. Alimentarea centralizata cu apa a populatiei (1) In cadrul alimentarii centralizate cu apa persoanele juridice, care dispun, poseda sau se folosesc de conductele de apa potabila si menajera, sint in drept sa extraga apa din sursele de alimentare cu apa pentru aductiunea ei de catre consumatori, in conformitate cu proiectele prizelor de apa, aprobate in modul stabilit, si cu autorizatiile de folosinta speciala a apei. (2) Persoanle juridice, indicate la alineatul (1), sint obligate sa tina evidenta apei captate, sa efectuieze obsrervatii sistematice si testari de laborator ale calitatii apei in sursele de alimentare cu apa, sa informeze autoritatile pentru mediu, autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat, organele de autoadministrare locala despre abaterile indicatorilor de calitate a apei in surse de la normativele in vigoare, sa asigure respectarea regimului stabilit pentru zonele de protectie sanitara si epurarea apei pina la normele standardului "Apa potabila". Articolul 45. Alimentarea necentralizata cu apa a populatiei In cadrul alimentarii necentralizate cu apa, la folosirea obiectivelor acvatice pentru satisfacerea necesitatilor cu apa potabila, menajera si de alata natura ale populatiei, persoanele juridice si fizice sint in drept sa extraga apa direct din sursele de apa de suprafata sau subterane, in modul prevazut pentru beneficiarii de folosinta generala sau speciala a apei. Articolul 46. Folosirea apelor subterane cu proprietati potabile in alte scopuri decit cel al alimentarii cu apa po- potabila si menajera (1) Folosirea apelor subterane cu proprietati potabile in alte scopuri decit cel al alimentarii cu apa potabila si menajera este de regula interzisa. (2) In zonele unde nu exista surse necesare de apa de suprafata si sint rezerve suficiente de ape subterane cu proprietati potabile, autoritatile pentru gospodarirea apelor si autoritatile pentru mediu pot pemite folosirea acestora in alte scopuri decit cel al alimentarii cu apa potabila si menajera. C a p i t o l u l XII FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE IN SCOPURI CURATIVE SI DE ASANARE Articolul 47 . Folosirea obiectivelor acvatice in scopuri curative si de asanare (1) Obiectivele acvatice, clasate in modul stabilit la categoria apelor curative, sint folosite in primul rind in scopuri curative si de asanare. In cazuri exceptionale autoritatile pentru mediu de comun acord cu autoritatile pentru sanatate, al directiilor statiunelor balneoclimaterice si autoritatile pentru hidrogeologie pot permite folosirea obiectivelor acvatice, clasate la categoria apelor curative in alte scopuri. (2) Clasarea obiectivelor acvatice la categoria apelor curative se efectueaza prin hotarirea Guvernului in baza unei propuneri comune a Ministerului Sanatatii si a Federatiei Sindicatelor Independente din Moldova, coordonata cu organele de autoadministrare locala in a caror raza teritoriala este situat obiectivul acvatic in cauza. Articolul 48. Interzicerea deversarii apelor reziduale in obiectivele acvatice, clasate in categoria apelor curative Se interzice deversarea apelor reziduale in obiecivele acvatice, clasate la categoria apelor curative. Articolul 49. Folosirea obiecivelor acvatice pentru odihna si sport Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru odihna si sport se stabileste de legislatia in vigoare. Articolul 50. Folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator si sportiv Se permite folosirea obiectivelor acvatice pentru pescuitul amator si sportiv cu conditia respectarii regulilor de pescuit, exceptie constituind ariile naturale protejate de stat, pepinierele piscicole, gospodariile piscicole, precum si alte locuri, unde pescuitul este interzis. [ Art. 50 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] Articolul 51. Folosirea obiectivelor acvatice pentru navigatia cu ambarcatiuni (1) Folosirea obiectivelor acvatice cu ambarcatiuni (barci de canotaj si cu motor, cutere, iahturi cu pinze etc.) se permite cu conditia respectarii regulilor a ambarcatiunilor, stabilite de Guvern. (2) Persoanele juridice si fizice au dreptul sa foloseasca obiectivele acvatice pentru navigatia cu ambarcatiuni in cazurile cind acestea sint inregistrate si poarta semnele de bord corespunzatoare. C a p i t o l u l XIII FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE IN SCOPURI AGRICOLE Articolul 52. Folosirea apei in scopuri agricole Valorificarea obiectivelor acvatice in scopuri agricole se realizeaza atit prin beneficierea de folosinta generala a apei, cit si prin beneficierea de folosinta speciala a apei. Articolul 53. Obligatiunile beneficiarilor de folosinta a apei, care folosesc obiectivele acavtice in scopuri agricole Persoanele juridice si fizice, indiferent de forma de proprietate, care folosesc obiectivele acvatice in scopuri agricole, sint obligate: a) sa respecte modul si regimul de folosinta a apei; b) sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru prevenirea evacuarii nerationale a apei, reducerea pierderilor de apa, cauzate prin infiltratie si evaporare din sistemele de ameliorare; c) sa asigere masuri de neadmitere a patrunerii pestelui din bazinele piscicole in sistemele de ameliorare; d) sa creeze regimul maxim favorabil de umiditate a solului. Articolul 54. Reglementarea si folosirea scurgerilor de suprafata (irigarea prin inundare) Persoanele juridice si fizice, indiferent de forma de proprietatre, au dreptul, in baza autorizatiei de folosinta speciala a apei, sa edifice constructii de stavilire a apei (indiguiri) pentru reglementarea scurgerilor sezoniere de suprafata a apelor si sa foloseasca in scopurile irigarii prin inundare apele deversate din lacurile de acumulare, canalele de derivatie si de aprovizionare cu apa. Articolul 55. Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale Irigarea terenurilor agricole cu ape reziduale este autorizata de catre autoritatile pentru mediu de comun acord cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat si veterinara de stat. C a p i t o l u l XIV FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE IN SCOPURI INDUSTRIALE SI HIDROENERGETICE Articolul 56. Obligatiunile beneficiarilor de folosinta a apei care folosesc obiectivele acvatice in scopuri industriale Beneficiarii de folosinta a apei care folosesc obiectivele acvatice in scopuri industriale sint obligati: a) sa respecte planurile, normele tehnologice si regulile de folosinta a apei stabilite si cerintele autorizatiei de folosinta speciala a apei; d) sa intreprinda masuri corespunzatoare pentru reducerea consumului de apa si stoparea deversarii apelor reziduale prin optimizarea tehnologiilor de fabricare si a schemelor de alimentare cu apa (implementarea unor tehnologii de consum minim de apa si fara folosirea apei, unor procedee tehnice de racire cu aer, de alimentare cu apa in circuit inchis si de alta natura). Articolul 57. Limitarea sau interzicerea folosirii apei potabile in scopuri industriale In caz de calamitate naturala sau avarie, precum si in cazul depasirii de catre intreprindere a limitei consumului stabilit de apa potabila capatata in scopuri industriale din retele, organele de autoadministrare locala au dreptul sa reduca sau sa interzica consumul de apa potabila din din retelele comunale in scopuri industriale si sa limiteze temporar consumul de apa din retelele departamentale pentru a asigura satisfacerea prioritara a necesarului de apa potabila si menajera a populatiei. Articolul 58. Folosirea apelor subterane pentru alimentarea cu apa in scopuri industriale si in alte scopuri de productie Apele subterane (dulci, minerale, termale), care nu sint clasate la categoria apelor potabile sau curative, pot fi folosite in baza autorizatiei de folosinta speciala a apei, pentru alimentarea cu apa in scopuri industriale, pentru extractia elementelor chimice care se contin in aceste ape, pentru obtinerea de energie termica si in alte scopuri industriale, cu conditia respectarii cerintelor privind folosirea rationala si protectia apelor. Articolul 59. Folosirea obiectivelor acvatice in scopuri hidroenergetice Folosirea obiectivelor acavtice in scopuri hidroenergetice se realizeaza, tinindu-se cont de interesele altor ramuri ale economiei nationale si respectindu-se cerintele de folosire complexa a apelor, daca legislatia in vigoare nu prevede altceva. C a p i t o l u l XV FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU NECESITATILE TRANSPORTULUI PE APA SI AERIAN Articolul 60. Caile de comunicatie pe apa de uz comun (1) Conform legislatiei in vigoare, riurile, lacurile, bazinele de acumulare, canalele sint cai de comunicatie pe apa de uz comun, cu exceptia cazurilor cind folosirea lor in aceste scopuri este interzisa total sau partial ori aceste obiective acvatice sint atibuite in folosinta separata. (2) Modul de clasare a cailor de comunicatie pe apa de uz comun la categoria cailor navigabile, precum si modul de stabilire a regulior de exploatare a cailor de comunicatie pe apa de uz comun sint determinate de legislatia in vigoare. Articolul 61. Obligatiunile beneficiarilor de folosinta a apei pe ciile de comunicatie pe apa de uz comun (1) Persoanele juridice si fizice, care folosesc obiectivele acvatice pentru necesitatile transportului pe apa, sint obligate sa respecte prevederile articolului 37, precum si cerintele autoraizatiei de folosinta speciala a apei. (2) Persoanele juridice si fizice, care folosesc obiectivele acvatice cu statut de cai navigabile, pentru necesitatile alimentarii cu apa, hidroenergeticii, gospodariei piscicole, agrementului, sportului si in alte scopuri, sint obligate sa indeplineasca cerintele cu privire la asigurarea securitatii navigatiei. Articolul 62. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesitatile transportului aerian Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru stationarea, decolarea si aterizarea navelor aeriene, precum si pentru alte necesitati ale transportului aerian, se stabileste de legislatia in vigoare. C a p i t o l u l XVI FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU NECESITATILE GOSPODARIEI PISCICOLE Articolul 63. Obligatiunile persoanelor juridice si fizice, beneficiari de folosinta a apei, care folosesc bazine de apa pescicole Persoanele juridice si fizice, indeferent de forma de proprietate, care folosesc bazine de apa piscicole sau sectoare de exploatare piscicola in temeiul articolul 37 sint obligate: a) sa efectuieze in aceste bazine si sectoare, in conformitate cu cerintele autotizatiei de folosinta speciala a apei, lucrari pentru organizarea gospodariei piscicole, pescuit si dobindirea altor animale si plante acvatice; b) sa realizeze de comun acord cu autoritatile pentru protectia rezervelor piscicole, masuri piscicole si tehnico-ameliorative, pentru imbunatatirea starii bazinelor de apa si a conditiilor de repoducere a rezervelor de peste; c) sa intretina sectoarele de mal in locurile de pescuit in starea sanitara corespunzatoare. Artiolul 64. Limitarea folosintei de apa in bazinele piscicole In bazinele piscicole si in cursurile de apa (sau in unele parti ale acestora), care au o deosebita importanta pentru mentinerea si reproducerea speciilor valoroase de peste si altor reprezentati ai faunei si florei acvatice, drepturile beneficiarilor de folointa a apei pot fi limitate in interesul gospodariei piscicole. Lista acestor bazine piscicole si cursuri de apa (sau a unor parti ale acestora) si tipurile de restrictii pentru folosinta apei se aproba de catre autoritatile pentru mediu si cele pentru gospodarirea apelor. Articolul 65. Realizarea masurilor pentru protectia si reprodecerea rezervelor piscicole In cadrul exploatarii constrouctiilor hidrotehnice si a altor instalatii din bazinele piscicole trebuie sa fie realizate, in termenele stabilite masuri de rigoare, menite sa asigure protectia rezervelor piscicole si conditiile reproducerii lor. Articolul 66. Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesitatile gospodariei piscicole Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitatile gospodariri piscicole se stabileste de legislatia in vigoare. C a p i t o l u l XVII FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU NECESITATILE GOSPODARIEI VINATORESTI SI REZERVATIILOR NATURALE Articolul 67. Prerogativele intreprinderilor si organizatiilor gospodariei vinatoresti pentru folosinta apei Pe riuri, lacuri si alte obiective acvatice, care sint habitate ale pasarilor salbatice acvatice si animalelor cu blana pretioasa, autoritatile pentru mediu si cele pentru gospodarirea apelor pot acorda intreprinderilor si organizatiilor gospodariei vinatoresti prerogative la folosinta apei, tinindu-se cont de cerintele folosirii complexe a apelor. Articolul 68. Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitatile gospodariei vinatoresti (1) Folosirea obiectivelor acvatice pentru necesitatile gospodariei vinatoresti (cresterea pasarilor acvatice si animalelor cu blana pretioasa, cultivarea plantelor acvatice si realizarea altor masuri necesare pentru organizarea gospodariei vinatoresti) se efectueaza cu acordul autoritatilor pentru mediu si celor pentru gospodaria apelor, autoritatilor pentru supravegherea sanitara de stat, autoritatilor pentru protectia rezervelor piscicole si altor organe interesate. (2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru necesitatile gospodariei vinatoresti se stabileste de legislatia in vigoare. Articolul 69. Obiectivele acvatice, declarate rezervatii naturale Obiectivele acvatice care prezinta o deosebita valoare stiintifica sau culturala sint declarate in modul stabilit de legislatia in vigoare, prohibite si se atribuie in folosinta permanenta separata rezevatiilor naturale, in scopul ocrotirii naturii si efectuarii de cercetari stiintifice si sint incluse in fondul rezervatiilor naturale al Republicii Moldova. Articolul 70. Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale ariilor naturale protejate de stat si masurile pentru protectia lor [ Titlul art. 70 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (1) Modul de folosire a obiectivelor acvatice ale ariilor naturale protejate de stat se detrmina in regulamentele cu privire la fondul rezervatiilor naturale al Republicii Moldova. [ Alin. 1 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] (2) Obiectivele acvatice pot fi incluse, prin hotarirea Guvernului, in zonele de protectie din jurul rezervatiilor naturale, interzicindu-se sau limitindu-se folosintele de apa care provoaca dezechilibrul starii firesti a naturii din rezevatiile naturale. Articolul 71. Retragerea obiectivelor acvatice din folosinta ariilor naturale protejate de stat [ Titlul art.71 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] Retragerea obiectivelor acvatice din folosinta ariilor naturale protejate de stat este admisa numai in cazurile de stringenta necesitate, conform legislatiei in vigoare. [ Art. 71 modif. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] C a p i t o l u l XVIII FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU DESERVIREA APELOR REZIDUALE Articolul 72. Autorizatia de folosinta a obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale Folosirea obiectivelor acvatice pentru deversarea apelor reziduale poate fi realizata numai in baza autorizatiei autoritatilor pentru mediu de comun acord cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat si cu alte organe interesate. Articolul 73. Conditiile de admitere a deversarii apelor reziduale in obiectivele acvatice (1) Se admite deversarea apelor reziduale in obiectivele acvatice numai in cazurile in care: a) deversarea nu va conduce la sporirea continutului de impuritati peste limitele maxime admise; b) beneficiarul de folosinta a apei va asigura epurarea apelor reziduale pina la limitele stabilite de autoritatile pentru mediu, de comun acord cu autoritatile pentru gospodarirea apelor si cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat. (2) Daca prevederile cuprinse la articolul 72 la alineatul (1) al acestui articol se incalca, deversarea apelor reziduale va fi limitata, suspendata sau interzisa de catre autoritatile pentru mediu, care sint in drept sa sisteze, inclusiv activitatea unor insnalatii industriale, sectii, intreprinderi, institutii, organizatii. (3) In cazul in care este pereclitata sanatatea populatiei, autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat au dreptul cu avizaul autoritatilor pentru mediu sa suspendeze deversarea apelor reziduale, inclusiv sa interzica exploatarea obiectivelor de protectie si a altor obiective. C a p i t o l u l XIX FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE PENTRU COMBATEREA INCENDIILOR SI PENTRU ALTE NECESITATI DE STAT SI PUBLICE Articolul 74. Folosirea obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor si pentru alte necesitati de stat si publice (1) Pentru combaterea incendiilor este admisa folosirea apei din orice obiectiv acvatic. (2) Modul de folosire a obiectivelor acvatice pentru combaterea incendiilor, precum si pentru alte necesitati de stat si publice se stabileste de legislatia in vigoare. C a p i t o l u l XX EXPLOATOAREA LACURILOR DE ACUMALARE Articolul 75. Regimul de umplere si evacuare a lacurilor de acumalare Persoanle juridice care exploateaza instalatii de retinere, evcuare sau captare a apelor in lacurile de acumulare sint obligate: a) sa nu admita inmlastinarea terenului si eutrofizarea neechilibrata a apei; b) sa respecte regimul de umplere si evacuare a lacurilor de acumulare, stabilit in functie de interesele beneficiarilor de folosinta a apei si ale beneficiarilor funciari, situati in zonele de influienta ale lacurilor de acumulare; c) sa asigure redresarea ecosistemelor dezechilibrate Articolul 76. Modul de exploatare a lacurilor de acumulare Modul de exploatare a lacurilor de acumulare este determinat de regulile, aprobate pe anasamblul fiecarui lac de acumulare, sau pe ansamblul fiecarui sistem de lacuri de acumulare de catre autoritatile pentru gospodarirea apelor in concordanta cu autoritatile pentru mediu, cu autoritatile pentru supravegherea sanitara de stat, autoritatile pentru protectia rezervelor piscicole, precum si cu alte organe interesate. Articolul 77. Organizarea si coordonarea actiunilor ce asigura starea tehnica si amenajarea corespunzatoare a lacurilor de acumulare In conformitate cu legislatia in vigoare, organizarea si coordonarea actiunilor ce asigura starea tehnica si amenajarea corespunzatoare a lacurilor de acumulare, precum si controlul respectarii regulilor de exploatare a acestora, se efectueaza de catre autoritatile pentru gospodarirea apelor in modul stabilit de Guvern. Articolul 78. Exploatarea lacurilor si altor bazine acvatice, folosite in calitate de lacuri acumulate Prevederile articolelor 75-77 se extind, de asemenea, si asupra exploatarii lacurilor si altor bazine, care sint folosite in calitate de lacuri acumulate. C a p i t o l u l XXI FOLOSIREA OBIECTIVELOR ACVATICE, SITUATE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA SI AL ALTOR STATE Articolul 79. Folosirea obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldovas si al altor state (1) Reglementarea folosirii obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul Republicii Moldova si al altor state, in masura in care aceasta atinge interesele lor se ralizeaza de catre organele respective ale Republicii Moldova de comun acord cu organele similare ale tarilor interesate. (2) In conformitate cu legislatia in vigoare, gospodorirea apelor de frontiera si de transfrontiera se ralizeaza in baza acordurilor interstatale. C a p i t o l u l XXII SOLUTIONAREA LITIGIILOR PRIVIND FOLOSREA APEI Articolul 80. Organele de solutionare a litigiilor privind folosinta apei Litigiile privind folosinta apei se solutioneaza de catre Guvern, organele de autoadministrare locala si de organele de stat, autorizate in mod special in acest scop, in modul stabilit de prezentul cod si de legislatia in vigoare. Articolul 81. Solutionarea litigiilor privind folosinta apei dintre beneficiarii de folosinta a apei din Republica Moldovs si din alte state Litigiile dintre beneficiarii de folosinta a apei din Republica Moldova si din alte state privind folosirea apei se solutioneaza de catre o comisie, formata pe baza de paritate din reprezentanti ai Republicii Moldova si ai statelor in cauza. Articolul 82. Solutionarea litigiilor privind dreptul de folosinta speciala a apei Litigiile care se refera la dreptul de folosinta speciala a apei se solutioneaza de catre organul care a eliberat autorizatia de folosinta a obiectivului acvatic, ce constituie cauza litigiului. Articolul 83. Competenta Guvernului in solutionarea litigiilor privind folosinta apei Litigiile dintre beneficiarii de folosinta a apei din diverse judete (raioane) si orase, cu exceptia litigiilor prevazute la articolul 84 se solutioneaza de catre Guvern. Articolul 84. Competenta organelor de autoadministrare locala in solutionarea litigiilor privind folosinta apei Litigiile dintre persoanele juridice, iniferent de forma de proprietate, ca si litigiile dintre acestea si persoanele fizice, privind folosirea obiectivelor acvatice, situate pe teritoriul judetului (raionului), exceptie constituind litigiile prevazute la articolele 82 si 83, se solutioneaza de catre organele de autoadministrare locala. Articolul 85. Modul de contestare a deciziilor privind litigiile referitoare la folosinta apei (1) Contestatiile deciziilor organelor de autoadministrare locala privind litigiile referitoare la folosirea apei se inainteaza Guvernului. (2) Contestatiile deciziilor organelor care elibereaza autoritati de folosinta speciala a apei, privind litigiile referitoare la folosinta apei, se inainteaza organelor ierarhic superioare acestora. (3) Contestatiile pot fi depuse in cel mult zece zile de la primirea copiilor deciziilor. Articolul 86. Solutionarea litigiilor patrimoniale vizind relatiile din domeniul apelor Litigiile patrimoniale ce vizeaza relatiile din domeniul apelor se solutioneaza in modul stabilit de legislatia in vigoare. COMPARTIMENTUL III PROTECTIA APELOR SI PREVENIREA EFECTELOR LOR DISTRUCTIVE C a p i t o l u l XXIII DISPOZITII GENERALE PRIVIND PROTECTIA APELOR Articolul 87. Protectia apelor Toate apele (obiectivele acvatice) sint ocrotite impotriva poluarii, impurificarii, epuizarii, care pot prejudicia sanatatea populatiei si pot conduce la diminuarea rezervelor piscicole, la degradarea conditiilor de aprovizionare cu apa si altor fenomene negative, cauzate de modificarea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale apelor, reducerea insusirii lor de epurare naturala, perturbarea regmului hidrologic si hidrogeologic. Articolul 88. Realizarea masurilor ce asigura protectia apelor Persoanele juridice si fizice, activitatea carora afecteaza starea apelor, sint obligate sa realizeze masuri tehnologice, de ameliorari silvice, agrotehnice, hidrotehnice, sanitare si de alta natura, coordonate cu autoritatile pentru mediu, pentru gospodarirea apelor, pentru supravegherea sanitara de stat, cu organele de autoadministrare locala, care sa asigure protectia apelor, impotriva poluarii, impurificarii si epuizarii, precum si ameliorarea starii si regimului apelor. Articolul 89. Planificarea masurilor de protectie a apelor Persoanele juridice, activitatera carora afecteaza starea apelor sint obligate sa planifice masuri corespunzatoare care sa asigure protectia apelor si sa le coordoneze cu autoritatile pentru mediu. Articolul 90. Stimularea economica a folosirii rationale si a protectiei apelor (1) Stimularea economica a folosirii rationale si a protectiei resurselor acvatice se realizeaza prin: a) stabilirea unei plati pentru folosirea resurselor de apa si deversarea substantelor poluante in obiectivele acvatice: b) acordarea unor inlesniri de creditare si altor avantaje beneficiarilor de folosinta a apei pentru implementarea unor tehnologii si cicluri de productie hidroeconomicoase si cu deseuri minime, pentru realizarea altor activitati de mare eficienta in domeniul protectiei apelor; [ Lit b) .modif. prin Legea N 523-XV din 11.10.2001 ] [Lit.b) completata prin Legea nr.493-XIV din 09.07.99] [Lit.b) completata prin Legea nr.1592-XII din 27.02.98] c) vinzarea licentei (autorizatiei) pentru dreptul de deversar al substantelor poluante in obiectivele acvatice; d) obligarea beneficiarilor de folosinta a apei sa remedieze starea ecologica a obiecvtivelor acvatice; e) incasarea in modul stabilit a compensatiilor banesti pentru prejudiciul cauzat prin incalcarea legislatiei apelor; f) luarea de masuri pentru ameliorarea starii zonelor de protectie sanitara ale surselor de alimentare cu apa, optimizarea regimului de exploatare a prizelor de ape subterane si imbunatatirea evidentei functionarii acestor prize. [Alin.1 modificat prin Legea nr.1592-XII din 27.02.98] (2) Legislatia, organele de autoadministrare locala pot stabili si alte modalitati de stimulare economica a activitatii de protectie a apelor. (3) Eficienta actiunilor de protectie a apelor, desfasurate de persoanele juridice, este luata in considerare la aprecierea activitatii lor economico-financiare. C a p i t o l u l XXIV PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII SI IMPURIFICARII Articolul 91. Protectia apelor impotriva poluarii si impurificarii cu deseuri si ape reziduale (1) Este interzisa deversarea in obiectivele acvatice a deseurilor industriale, menajere si de alta natura. (2) Deversarea apelor reziduale este admisa numai cu conditia respectarii prevederilor articolelor 72 si 73. Articolul 92. Protectia apelor impotriva poluarii si impuri- ficarii cu produse ale activitatii de productie Posesorii mijloacelor de transport pe apa, conductelor, instalatiilor plutitoare si altor instalatii din obiectivele acvatice, alte persoane juridice si fizice sint obligati sa nu admita poluarea si impurificarea apelor cu derivate petroliere, substante chimice si alte produse ale activitatii de productie. Articolul 93. Protectia suprafetei bazinelor de receptie, a stratului de gheata din bazine si cursuri de apa Persoanele juridice sint obligate sa nu admita poluarea si impurificarea suprafetei bazinelor de receptie, a stratului de gheata din bazine si cursul de apa cu deseuri de productie, menajere si de alta natura, precum si derivate petroliere si substante chimice, spalarea carora va conduce la degradarea calitatii apelor de suprafata si a celor subterane. Articolul 94. Prevenirea poluarii apelor cu ingrasaminte si produse toxice Persoanele juridice si fizice sint obligate sa nu admita poluarea apelor cu ingrasaminte si produse toxice. Articolul 95. Circumscriptiile si zonele de protectie sanutara In scopul protectiei apelor folosite pentru satisfacerea necesitatilor populatiei cu apa potabila, menajera, curativa, de asanare se stabilesc circumscriptii si zone de protectie sanitara conform legislatiei in vigoare. Articolul 96. Paza si protectia apelor subterane impotriva impurificarii (1) Pentru folosirea rationala, paza si protectia resurselor de ape subterane, explorarea si prospectarea apelor subterane se efectueaza de catre organizatiile de stat specializate sub controlul organelor de stat autorizate in mod special in acest scop. (2) In zonele unde nivelul orizontului apelor subterane se afla aproape de suprafata solului, beneficiarii de folosinta a apei sint obligati sa preconizeze masuri suplimentare pentru paza si protectia apelor impotriva impurificarii. C a p i t o l u l XXV PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA EPUIZARII Articolul 97. Masurile de protectie a apelor impotriva epuizarii (1) In scopul mentinerii unui regim favorabil sanatatii riurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, apelor subterane si altor obiective acvatice, precum si pentru prevenirea eroziunii solurilor, colmatarii bazinelor, degradarii conditiilor de viata ale animalelor acvatice, pentru reducerea intensitatii oscilatiilor scurgerilor etc, se stabilesc zone riverane de protectie si zone de impadurire de protectie a apelor, se realizeaza masuri de ameliorare silvica, antierozionale, hidrotehnice si de alta natura in modul prevazut de legislatia in vigoare. (2) In procesul coordonarii privind amplasarea si constructia intreprinderilor, instalatiilor si altor obiective, care afecteaza starea apelor, precum si la eliberarea autoritatilor de folosinta speciala a apei, autoritatile in cauza se vor calauzi neaparat de schemele de folosire complexa si de protectie a apelor si de balantele de gospodarire a apelor, avind avizul pozitiv al Expertizei ecologice de stat, in care se tine cont de interesele beneficiarilor de folosinta a apei si ale beneficiarilor funciari. [ Alin. 2 compl. prin Legea N 454-XV din 30.07.2001 ] Articolul 98. Protectia apelor subterane impotriva epuizarii (1) Daca la efectuarea lucrarilor de foraj sau a altor lucrari miniere, ce tin de prospectarea, explorarea si exploatarea zacamintelor de gaze, petrol, carbune si altor minereuri, sint descoperite orizonturi acvatice subterane, organizatiile care exercita lucrarile miniere sint obligate sa anunte imediat autoritatile pentru gospodarirea apelor si autoritatile pentru mediu si sa intreprinda in modul stabilit masurile corespunzatoare pentru protectia apelor subterane si prevenirea epuizarii lor. (2) Fintinile arteziene urmeaza sa fie utilate cu dispoziteive de reglare, conservate sau lichidate in modul stabilit de legislatia in vigoare. C a p i t o l u l XXVI PREVENIREA SI LICHIDAREA EFECTELOR DISTRUCTIVE ALE APELOR Articolul 99. Obligatiunile persoanelor juridice si fizice privind prevenirea si lichidarea efectelor distructive ale apelor De comun acord cu autoritatile pentru mediu, cu autoritatile pentru gospodarirea apelor, cu organele de autoadministrare locala si cu alte organe de stat interesate sau in baza prescriptiilor organelor de stat, autorizate ian mod special in acest scop, persoanele juridice si fizice sint obligate sa realizeze masuri pentru parevenirea si lichidarea efectelor distructive ale apelor; a) revarsari ale apelor, inundatii si subinundatii; b) distrugerea malurilor, indigurilor de protectie si a altor constructii; c) inmlastinirea si salinizarea terenurilor; d) eroziunea solurilor, formarea ripelor, alunicarilor de teren, a cursurilor noroiase de apa din ploi torentiale si a altor fenomene periculoase. Articolul 100. Masurile urgente pentru prevenirea si lichidarea urmarilor calamitatilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor (1) Realizarea masurilor urgente pentru prevenirea si lichidarea urmarilor calamitatilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, este reglementata de legislatia in vigoare. (2) Pentru conducerea operativa a lucrarilor de prevenire si lichidare a urmarilor calamitatilor naturale, provocate de efectele distructive ale apelor, Guvernul si organele de autoadministrare locala creeaza comisii speciale, din care fac parte reprezentanti ai autoritatilor pentru mediu si autoritatilor pentru gospodarirea apelor, precum si reprezentanti ai persoanelor juridice. (3) Indicatiile acestor comisii speciale sint executorii pentru toate persoanele juridice si fizice. COMPARTIMENTUL IV EVIDENTA DE STAT A FOLOSIRII APELOR Articolul 101. Sarcinile evidentei de stat a resurselor de apa si folosirii lor Evidenta de stat a resurselor de apa si a folosirii lor are drept sarcina stabilirea cantitatii si calitatii apelor, a datelor privind folosirea apelor pentru necesitatile populatiei si ale economiei nationale. Articolul 102. Cadastrul de Stat al Apelor Cadastrul de Stat al Apelor cuprinde datele evidentei apelor conform indicilor de cantitate si calitate, datele privind inregistrarea folosintelor de apa, evidenta folosirii apelor si starea lor ecologica. Articolul 103. Balantele de gospodarire a apelor In conformitate cu legislatia in vigoare, balantele de gospodarire a apelor, in care se estimeaza cantitatea si gradul de folosire a apelor, sint intocmite pe ansamblul fiecarui bazin hidrografic si pe ansamblul fiecarei regiuni economice. Articolul 104. Schemele de folosire complexa si de protectie a apelor Schemele generale si de bazin hidrografic (teritoriale) de folosire complexa si de protectie a apelor determina principalele masuri de gospodarire a apelor si alte masuri, ce urmeaza sa fie realizate pentru satisfacerea cerintelor de perspectiva de apa ale populatiei si economiei nationale, precum si pentru protectia apelor si prevenirea efectelor lor distructivre. Articolul 105. Tinerea evidentei de stat si de folosire a apelor, tinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, intocmirea bilantelor de gospodarire a apelor si elaborarea schemelor de folosire complexa si de protectie a apelor (1) Evidenta de stat a apelor in folosirea lor, tinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, intocmirea balantelor de gospodarire a apelor, elaborarea schemelor de folosire complexa si de protectie a apelor se efectueaza din contul statului. (2) Tinerea evidentei de stat si de folosire a apelor, tinerea la zi a Cadastrului de Stat al Apelor, modul de intocmire a balantelor de gospodarire a apelor, de elaborare si aprobare a schemelor de folosire complexa si de protectie a apelor se stabilesc de catre Guvern. COMPARTIMENTUL V RASPUNDEREA PENTRU INCALCAREA LEGILATIEI APELOR Articolul 106. Nulitatea tranzactiilor, prin care se incalca dreptul proprietatii de stat asupra apelor Tranzactiile prin care, intr-o forma directa sau indirecta, se incalca dreptul proprietatii de stat asupra apelor sint considerate nule. Articolul 107. Raspunderea pentru incalcarea legislatiei apelor (1) Persoanele, culpabile de comiterea tranzactiilor, vizate la articolul 106, precum si de: a) ocuparea nelegitima a obiectivelor acvatice sau folosirea nelegitima a apelor; b) captarea apei cu incalcarea regimului stabilit de folosinta; c) poluarea si impurificarea apelor; d) darea in exploatare a unor intreprinderi, obiective comunale si altor obiective neutilate cu constructiile si instalatiile corespunzatoare pentru prevenirea poluarii si impurificarii apelor sau a efectelor lor distructive; e) folosirea nerationala, lipsita de spirit gospodaresc, a apei; f) incalcarea regimului de protectie a apelor la bazinele de receptie, care provoaca impurificarea lor, eroziunea solului si alte fenomene periculoase; g) executarea neautorizata a lucrarilor hidrotehnice si a altor lucrari care afecteaza starea apelor; h) deteriorarea constructiilor si instalatiilor de gospodarire a apelor; i) incalcarea regulilor de exploatare a constructiilor si instalatiilor de gospodarire a apelor; j) incalcarea regulilor de tinere a evidentei primare a folosintei de apa, sint pasibile de raspundere civila, administrativa sau penala in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) Legislatia poate stabili raspunderea si pentru alte cazuri de incalcare a legislatiei apelor. Articolul 108. Restituirea obiectivelor acvatice ocupate in mod nelegitim Obiectivele acvatice, ocupate in mod nelegitim, se restituie detinatorilor lor legali fara compensarea cheltuielilor, subordonate in decursul folosirii lor nelegitime. Articolul 109. Repararea prejudiciilor aduse prin incalcarea legislatiei apelor Persoanele juridice si fizice sint obligate sa repare prejudiciile aduse prin incalcarea legislatiei apelor in proportiile si in modul stabilit de legislatia in vigoare. Articolul 110. Conventiile internationale Daca o conventie internationala la care Republica Moldova este parte are alte reguli decit cele prevazute de prezentul cod, se aplica regulile internationale. Presedintele Republicii Moldova Mircea SNEGUR or. Chisinau, 22 iunie 1993, nr. 1532-XI -